Urmează o MARE, MARE sărbătoare. Ce să faci până pe 10 februarie ca să chemi SFÂNTUL SĂNĂTĂȚII:

Superstiții luna februarie. Ce nu ai voie să faci în această lună? Aduce mare ghinion!

Luna februarie mai este denumită, în mod popular, Faur, Făurar, Fluierar sau Luna Lupilor. Numele de Făurar este cel mai cunoscut, provenind din activitățile specifice acestei luni. Astfel, uneltele erau pregătite pentru un nou sezon de agricultură. Făurarii în fier, adică fierarii, pregăteau fierul plugului pentru arat.

Superstiții în luna februarie legate de vreme

Se spune că, în februarie, noaptea pământul îngheață, iar ziua se dezgheață. De asemenea, se spune că jumătate de lună este ger, jumătate este vreme mai bună, prevestitoare primăverii. Luna februarie prezintă o vreme capricioasă, iar tradițiile și superstițiile legate de vreme sunt printre cele mai cunoscute, tocmai datorită faptului că vremea este imprevizibilă. Legenda spune că luna februarie este mai rea din cauza faptului că a primit mai puține zile față de celelalte luni.

„Faur fereca şi desfereca/ Două săptămâni ferica/ Iar două desferica:/ Ninge şi plouă, /Îngheaţă şi dezgheaţă,/ E ger şi căldură”.

Oamenii încep pregătirile pentru noul sezon de agricultură, punând la punct ultimele detalii în gospodării. Unele superstiții sunt legate de temperaturile care vor urma, atât de importante pentru dezvoltarea culturilor. Primăvara va veni mai devreme dacă bufnița va cânta. Dacă în februarie va fi vreme urâtă, atunci în luna mai va fi vreme bună. Dacă în februarie nu va fi vifor, atunci va fi de Paște.

În ceea ce privește superstițiile legate de agricultură, luna februarie abundă de ele: dacă nu va fi îngheț în februarie, atunci tot anul fermierii vor avea de-a face cu mana. Dacă în a doua lună a anului apa curgătoare e caldă, atunci va veni o vreme geroasă. Dacă nu va ninge în februarie, va ninge de Paște. Dacă în Făurar va tuna, atunci ploile din vară vor aduce și grindină.

Superstiții în prima zi a lunii februarie

Gurbanul viilor – 1 februarie

Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri ale zilei de 1 februarie se numește Gurbanul viilor. Bărbații din sat plecau în zona plantațiilor de viță-de-vie pentru a efectua un ritual foarte important. Bărbații tăiau câteva corzi din vie, apoi dezgropau o sticlă pe care o îngropaseră în timpul toamnei. Apoi, aceștia făceau un foc peste care săreau, urmând să petreacă, să bea, să mânănce și să joace. Când soarele apunea, bărbații se întorceau acasă cu făcliile aprinse și continuau petrecerea.

De Gurbanul viilor, tradiția spune că mai înainte de toate trebuie să dai ceva de pomană, altfel nu te poți apuca de lucru. Femeile trebuie să dea de pomană turte de mălai, la muşuroiul furnicilor pentru a îndepărta lighioanele dăunătoare culturilor următoare.

Ursina – 1 februarie

Prima zi a lunii februarie este cunoscută și sub numele de Ursina. Oamenii din sat țin cont de această zi pentru ca urșii să nu le mănânce vitele. O altă superstiție legată de această zi spune că dacă pe 1 februarie este zăpadă, atunci se va topi, iar dacă nu este, atunci se va depune.

Superstiții în a doua zi a lunii februarie

Stretenia – 2 februarie

Despre această zi, a doua a lunii februarie, se spune că este o zi rea. În popor, mai este cunoscută și sub numele de Filipii de iarnă, Martinii de iarnă sau Stretenia gheţii. De asemenea, se mai spune că Stretenia este Ziua Babelor și că nu e bine să faci nuntă. Nici cei născuți în această zi nu ar avea mai mult noroc.

Stretenia este o zi de care trebuie să se țină cont, fiind o zi rea în care se împerechează lupii. Astfel, pentru a avea spor în casă, nu se lucrează în această zi. Cine mătură casa va avea vite bolnave. Cine va tăia cu foarfeca va avea probleme cu gândacii. Dacă ziua este frumoasă, atunci va fi frumos până la Sfântul Gheorghe (23 aprilie). Dacă e soare doar dimineața, atunci vremea va fi urâtă.

Târcolitul viilor este un obicei străvechi ținut de oamenii care aveau vie. Bărbații mergeau la vie dimineața cu o sticlă de vin și cu bundarete, un preparat asemănător caltaboșului. Odată ajuns la vie, bărbatul face un ritual: dă ocol viei de trei ori, punând o bucată de bundarete la fiecare colț al viei, apoi taie o coardă pe care o unge cu funingine amestecată cu untură.

Ultimul pas este să bea o gură de vin, spunând câteva versuri cu voce tare: „Doamne, să-mi faci strugurii ca bundaretele de mari!/ Bună dimineaţa, vie!/ Mulţumesc, Ilie!”. Apoi, coardele se pun pe piept în formă de cruce și se plantează acasă pentru a spori norocul viței-de-vie.

Superstiții la mijlocul lunii februarie

Haralambie de ciumă – 10 februarie

Românii sărbătoresc, pe 10 februarie, pe Sfântul Haralambie, patronul tradiţional al ciumei, care apără de boli oamenii și animalele. Astfel, tradiția spune că este bine să împarți colăcei, pentru a-l face pe Sfântul Haralambie să nu dea drumul la ciumă. În anumite zone ale țării, femeile dădeau ocol casei de trei ori, dezbăcate, pentru a îndepărta diavolul de gospodărie.

Sfântul Vlasie, Vracii ori Vlasii – 11 februarie

Sfântul Vlasie este ocrotitorul insectelor dăunătoare, de unde provine și denumirea de Vlasii. În această zi, Sfântul Vlasie poate să-i orbească sau surzează pe cei care nu îi sărbătoresc ziua. Obiceiul spune că cine se roagă în această zi, nu va rămâne niciodată fără o pară în pungă.

Superstiții februarie – Dragobetele

Sânt’Ion de primăvară, Ioan Dragobete sau Drăgostitele – 24 februarie

Ziua de 24 februarie este o zi în care se sărbătorește fertilitatea, pusă sub semnul zeităţii mistice, Dragobetele. De asemenea, în această zi sunt cunoscute și anumite practici magice. Dacă vremea este frumoasă, tinerii din sat ies la pădure și culeg primele flori ale prămăverii, ghiocei și viorele, în timp ce chiuie și dansează.

Păsările încep să ouă în ziua de Dragobete, iar oamenii care nu sărbătoresc această zi vor avea parte de ouă clocite sub cloșcă. De asemenea, Dragobetele ferește oamenii de arsuri și de lupi.

Superstiții februarie – Sfântul Casian

Sfântul Casian se sărbătorește o dată la patru ani. Legenda spune că Dumnezeu, dezamăgit pe faptul că Sfântul Casian nu s-a implicat mai mult în comunitate, i-a lăsat ziua doar o dată la patru ani. Tocmai de aceea, pentru a avea noroc, în această zi trebuie să ajuți chiar dacă ți s-a cerut ajutorul, chiar dacă nu.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *