Se schimbă banii. De când se face trecerea la euro şi se renunţă la moneda naţională

România s-a pierdut de tandemul cu Bulgaria, care va trece la moneda euro cu cel puţin cinci ani înaintea României.

Se schimbă banii.

Bulgaria va trece la euro începând cu 1 ianuarie 2024, anunțul fiind făcut de Asen Vasilev, viceprim-ministru şi ministru bulgar al Finanţelor.

„În prezent, suntem pe deplin pregătiţi din punct de vedere tehnic pentru introducerea monedei euro; mai rămân doar câteva sarcini mici de finalizat, astfel încât nu există niciun dubiu că la 1 ianuarie 2024 se va face tranziţia la euro”, a anunţat Vasilev vineri, 7 ianuarie.

Anterior s-a anunțat că timp de o lună după introducerea euro oamenii vor putea plăti atât în euro, cât și în leva. În plus, schimbul de leva în euro va fi gratuit timp de jumătate de an. Un euro valorează 1,95583 leva.

Când se schimbă banii în România. Florin Georgescu (BNR): Am ratat toate şansele de a adopta euro mai repede

Următorul raport privind trecerea la euro a României va stabili drept ţintă anul 2029, deci o amânare cumulând 15 ani faţă de termenul iniţial, respectiv un decalaj de 22 de ani de la intrarea în Uniunea Europeană (UE), spunei Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR, citat de ZF.

Se schimbă banii, nici economiile în euro nu mai sunt de actualitate. Scapă de aceşti bani!
Sentinţa lui ia în calcul situaţia din prezent a indicatorilor din tabloul macroeconomic al ţării în raport cu criteriile de la Maastricht privind con­vergenţa nominală, care necesită substan­ţiale corecţii şi timp pentru realizarea acestora.

Trecerea la euro a fost până acum o ţintă mişcătoare în România. Iniţial, obiectivul a fost 2014. Apoi, a urmat o perioadă „fără ţintă“. Ulterior, s-a profilat momentul 2019 pentru trecerea efectivă la moneda unică europeană şi apoi anul 2024, pentru ca următoarea ţintă să fie 2029. Moment la care vor fi trecut deja trei decenii de când euro a fost cotat pentru prima oară la Bucureşti, în 1999, la un curs de 13.000 de lei vechi (echivalentul a 1,3 lei în prezent).

„Lipsa de voinţă politică a decidenţilor în succesiunea guvernărilor după aderarea la UE în 2007, în scopul aderării la zona euro, este demonstrată de faptul că România a schimbat până în prezent, pe baza rapoa­rtelor elaborate de instituţiile şi specialiştii reprezentativi ai statului, de trei ori anul-ţintă pentru adoptarea euro, res­pectiv 2014, 2019 şi 2024“, a explicat Florin Georgescu într-o prezentare realizată cu ocazia lansării cărţii „Capitalism şi capitalişti fără capital în România“.

El a amintit că din cele 11 state foste comuniste care au aderat la UE, cinci au intrat deja în aria euro, iar alte două în anticamera acestei zone.

Bulgaria şi Croaţia au fost primite de anul trecut în antecamera zonei euro şi în câţi­va ani pot adopta moneda unică europeană.

În cazul României, momentul la care ar adera la zona euro se tot îndepărtează, în loc să se apropie.

România a avut o fereastră de oportu­ni­tate între 2015 şi 2017, când putea solicita oficial intrarea în antecamera zonei euro (mecanismul de schimb valutar ERM II) în con­diţiile în care atunci îndeplinea toate cri­te­riile de convergenţă nominală instituite prin Tratatul de la Maastricht care privesc sta­bilitatea preţurilor, sustenabilitatea finan­ţelor publice şi a gradului de îndatorare, sta­bilitatea cursului de schimb şi nivelul ratelor do­bânzilor pe termen lung. În schimb, acum România nu mai îndeplineşte toate aceste criterii.

În 2020, România avea un deficit bu­getar de 9,2% din PIB, rata inflaţiei medie anuală IAPC era de 2,3%, datoria publică era de 47,3% din PIB, iar dobânzile medii pe termen lung erau de 3,9% (referinţa fiind de 2,7%).

În 2021, inflaţia anuală poate depăşi 7% la final de an, în condiţiile în care în octombrie şi noiembrie era în jurul a 7,8% – 7,9%, datoria publică a României poate trece de 50% din PIB, ţinta de deficit bugetar este de circa 7% din PIB pentru acest an.

Se schimbă bani. Banca Centrală Europeană (BCE) a anunțat începerea analizei în vederea emiterii unei monede euro digitală. Aceasta nu ar înlocui numerarul, ci ar fi o completare menită să ofere firmelor și cetățenilor din zona euro „un mijloc de plată simplu, unanim acceptat, sigur și de încredere.”

Potrivit BCE, banca centrală a celor 19 țări din Uniunea Europeană care utilizează euro, în octombrie ar urma să înceapă etapa de investigare a felului în care ar putea funcționa „euro digital”. Aceasta ar dura circa doi ani și, după cum a explicat pentru Europa Liberă Marius Morra, fondatorul platformei de schimb de criptomonede LDV Exchange, perioada de implementare a proiectului ar mai adăuga câțiva ani până la apariția efectivă a monedei euro digitale.

„Totul se digitalizează, nu mai ținem monedele la saltea sau în portofel, este un lucru bun. Oricum nu mai folosim prea mult numerar, banii sunt mai degrabă la bancă, pe card, îi folosim electronic”, spune Marius Morra. Iar un euro digital ar asigura o mult mai mare transparență și trasabilitate a costurilor. Importantă este, spune Marius Morra și disocierea clară dintre un euro digital și o eventuală criptomonedă.

Leave a Reply

Your email address will not be published.