Câte zile au la dispoziție românii din diaspora pentru a reveni în țară în caz de mobilizare sau stare de război

Legislația românească prevede că, la instituirea stării de asediu sau în cazul în care este declarată stare de mobilizare sau stare de război, cetățenii încorporabili cu domiciliul în România care sunt plecați temporar în străinătate au obligația de a se prezenta la centrele militare în evidența cărora se află, în cel mult 10 zile de la data notificării, pentru a îndeplini serviciul militar pe bază de conscripție, potrivit Adpres.ro.

De asemenea, în astfel de scenarii, rezerviștii voluntari și rezerviștii cu domiciliul în România care sunt plecați temporar în străinătate au obligația de a se prezenta la structurile din cadrul instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale, în cel mult 10 zile de la data notificării, pentru a îndeplini serviciul militar în calitate de rezervist concentrat sau mobilizat.

Totodată, cetățenii încorporabili și rezerviștii fără domiciliu în România, precum și cei care nu au putut fi notificați au obligația să contacteze centrul militar în evidența cărora se află cu privire la modalitatea de îndeplinire a serviciului militar, în cel mult 15 zile de când a fost publicată în Monitorul Oficial hotărârea Parlamentului privind starea de mobilizare sau starea de război, precum și decretul Președintelui privind declararea stării de mobilizare sau instituirea stării de asediu sau a stării de urgență.

Ce se întâmplă dacă refuzi încorporarea în caz de război. Legislația românească prevede pedepse cu închisoarea pentru persoanele care refuză să se supună unui ordin de încorporare venit de la o autoritate militară.

Există însă etape premergătoare, decise de Președintele României.

Ce se întâmplă dacă refuzi încorporarea în caz de război, potrivit Codului Penal
Potrivit Codului Penal este infracțiune refuzul unei persoane de a fi încorporată în armată, în cazul solicitărilor în scris formulate de autorități.

Potrivit art. 432 din Codul Penal, „fapta persoanei care, în timp de război sau pe durata stării de asediu, îşi provoacă vătămări integrităţii corporale sau sănătăţii, simulează o boală sau o infirmitate, foloseşte înscrisuri false sau orice alte mijloace, în scopul de a se sustrage de la serviciul militar, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.”

Totuși, dacă fapta este prevăzută în Codul Penal, se introduce o condiție esențială de aplicare a art. 432: să existe „RĂZBOI” ori „STARE DE ASEDIU”.

Ce se întâmplă dacă refuzi încorporarea în caz de război. Cum este definită starea de asediu și cum se aplică
În România există deja instituită starea de urgență, prin decretul prezidențial din 16 martie 2020, emis de președintele Klaus Iohannis, din motive sanitare – pandemia de SARS-COV-2, informează stirileprotv.ro.

Starea de urgență a fost instituită de Președintele României, potrivit Administrației Prezidențiale. „în temeiul prevederilor art. 93 alin. (1), ale art. 100 din Constituția României, republicată și ale art. 3 și art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 453/2004, cu modificările și completările ulterioare”.

Similar, regimul stării de asediu se aplică și în cazul unui eventual conflict armat în care România este parte, pe teritoriul național.

Potrivit ordonanței de urgență a Guvernului din 1999 citate mai sus, „Starea de asediu sau starea de urgenţă se instituie de Preşedintele României prin decret, contrasemnat de primul-ministru şi publicat de îndată în Monitorul Oficial al României.”

Art. 1. – Starea de asediu şi starea de urgenţă privesc situaţii de criză ce impun măsuri excepţionale care se instituie în cazuri determinate de apariţia unor pericole grave la adresa apărării ţării şi securităţii naţionale, a democraţiei constituţionale ori pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor unor dezastre.”

Art. 2. – Starea de asediu reprezintă ansamblul de măsuri excepţionale de natură politică, militară, economică, socială şi de altă natură aplicabile pe întreg teritoriul ţării ori în unele unităţi administrativ-teritoriale, instituite pentru adaptarea capacităţii de apărare a ţării la pericole grave, actuale sau iminente, care ameninţă suveranitatea, independenţa, unitatea ori integritatea teritorială a statului. În cazul instituirii stării de asediu se pot lua măsuri excepţionale aplicabile pe întreg teritoriul ţării ori în unele unităţi administrativ-teritoriale.”

Art. 11. – Decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgenţă se aduce neîntârziat la cunoştinţă populaţiei prin mijloacele de comunicare în masă, împreună cu măsurile urgente de aplicare, care intră imediat în vigoare. Decretul se difuzează pe posturile de radio şi de televiziune, în cel mult două ore de la semnare, şi este retransmis în mod repetat în primele 24 de ore de la instituirea stării de asediu sau de urgenţă.

Art. 12. – În termen de cel mult 5 zile de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă, Preşedintele României solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate.

Art. 13. – În situaţia în care Parlamentul nu încuviinţează starea instituită, Preşedintele României revocă decretul, măsurile dispuse încetându-şi aplicabilitatea.

Art. 14. – Decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgenţă trebuie să prevadă următoarele:

a) motivele care au impus instituirea stării;

b) zona în care se instituie;

c) perioada pentru care se instituie;

d) drepturile şi libertăţile fundamentale al căror exerciţiu se restrânge, în limitele prevederilor constituţionale şi ale art. 4 din prezenta ordonanţă de urgenţă;

Respingeri de neconstituţionalitate (1), Jurisprudenţă, Reviste (6)

e) autorităţile militare şi civile desemnate pentru executarea prevederilor decretului şi competenţele acestora;

Ce se întâmplă dacă refuzi încorporarea în caz de război. Legea prevede încorporarea pentru bărbații între 20-35 de ani
Conform unui ordin publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 312/28.04.2014, în baza legii stării de asediu din 2006, pot fi încorporați în caz de război tinerii români cu vârste între 20 și 35 de ani, cu condiția să fie evaluați de medicul de familie.

Modelul de certificat medical este publicat în Monitorul Oficial și, după ce este completat de medic, acesta trebuie depus de persoana în cauză la „comisia locală de recrutare-încorporare constituită pe timpul stării de asediu, al mobilizării și a stării de război”.

Klaus Iohannis: România este foarte bine apărată și are toate garanțiile de securitate. Niciun român nu trebuie să se teamă

România, ca membru NATO și partener strategic al SUA, beneficiază de toate garanțiile de securitate de care are nevoie, a declarat președintele Klaus Iohannis, care vineri a vizitat Baza Mihail Kogălniceanu alături de secretarul general al NATO și adjunctul său, Jens Stoltenberg și Mircea Geoană, în contextul evoluțiilor de securitate din proximitatea Ucrainei, unde Federația Rusă a concentrat un număr masiv de trupe.

„România, ca membru NATO și partener strategic al Statelor Unite ale Americii, beneficiază de toate garanțiile de securitate de care are nevoie. Aceste garanții au la bază, iată, angajamentul intensificat al NATO, precum și al unor aliați precum Statele Unite și Franța, ca răspuns la deficitul accentuat de securitate de pe dimensiunea sudică a Flancului Estic.

Acest angajament și solidaritatea manifestată aduc consistență și credibilitate sporite efortului colectiv aliat de a spori securitatea noastră, a tuturor. (…) Vreau să fiu foarte explicit și foarte clar. România este foarte bine apărată și are toate garanțiile de securitate. Niciun român nu trebuie să se teamă. Însă, trebuie să știm de unde vine această siguranță a noastră, ce sunt garanțiile de securitate”, a declarat șeful statului român.

Leave a Reply

Your email address will not be published.