Războiul din Ucraina, tot mai aproape de România. Poliția de Frontieră este în alertă

Este alertă la granița României. Două rachete rusești au lovit, marți dimineață, un obiectiv aflat la o distanță de 20 de kilometri de Izmail. Este vorba despre o stație de radiolocație, după cum a anunțat Poliția de Frontieră.

Două rachete au lovit, în dimineața zilei de 1 Martie, o stație de radiolocație din Ucraina. Obiectivul s-a aflat la 20 de kilometri distanță de Izmail. Anunțul a fost făcut în această dimineață de reprezentanții Poliției de Frontieră.

Este vorba de un atac cu rachete asupra unei baze militare din satul Cairaclia (Loshchinovka), din regiunea Odessa, aflat la doar 15 km de granița cu România.

Lider al etnicilor români din regiunea Odesa, Anatol Popescu a transmis, la rândul său, informații despre acest atac cu rachete printr-o postare pe Facebook. Potrivit acestuia, la Cairactia s-a născut tatăl actorului Tudor Chirilă.

Războiul din Ucraina, tot mai aproape de România. Poliția de Frontieră este în alertă

Satul Loshchinovka din districtul Izmail, la nord de regiunea Odesa, a fost ținta bombardamentelor cu rachete lansat în dimineața zilei de marți de armata rusă, Atacul s-a produs în jurul orei 7:30.

„ Dragi oameni din Izmail! O lovitură cu rachete a fost efectuată asupra unei unități militare (stație radar) din satul Loshchinovka”, se arată în mesaj.

„ Vă rog să rămâneți acasă, pe cât posibil, până la clarificarea completă a situației operaționale”, scrie primarul orașului Izmail, Andrey Abramchenko.
„Lovitură cu rachete asupra bazei militare din Loshchinovka, lângă Izmail, regiunea Odesa”, scrie șeful Consiliului Public din cadrul Administrației Regionale de Stat Odesa, Serghei Bratchuk.

https://www.facebook.com/anatol.popescu/posts/10216864724849994

Trebuie remarcat faptul că stațiile radar, parte din forțele de apărare aeriană, sunt situate pe autostrada Izmail-Odessa, în zona Loshchinovka. Abramchenko nu raportează consecințele bombardamentelor, numărul de răniți și morți sau daunele cauzate.

Izmayil, scris și Izmail, este un oraș din sudul Ucrainei. Se află pe malul de nord al principalului canal de distribuție al Dunării, la aproximativ 80 km de Marea Neagră.

La sfârşitul secolului al XIV-lea era aşezarea slavă Smil. În 1484, a fost cucerit de turci, care l-au fortificat și păstrat până în anul 1812. Apoi, a intrat sub posesie rusească din 1812 până în 1856, când turcii au reluat această localitate.

Un ministru al lui Vladimir Putin a trecut direct la amenințări. Suntem vizați în mod direct. Asta pentru că oficialul rus a făcut referire la statele care oferă suport militar cu arme letale Ucrainei. Țara noastră este și e pe listă.

Cutremur pentru România. Rusia a trecut direct la aminențări. Țara lui Vladimir Putin a avertizat toate statele care oferă suport militar cu arme letale Ucrainei. Printre ele se află și România.

Mai exact, ministerul de Externe al Rusiei a transmis un anunț de amenințare pentru țările care oferă suport militar cu arme letale Ucrainei. Ministerul de Externe al Rusiei a avertizat că țările care sprijină Ucraina cu arme letale ar avea responsabilitatea dacă acestea sunt folosite în timpul ofensivei de la Moscova, informează The Kyiv Independent.

Amenințarea a fost lansată în contextul în care mai multe state printre care şi România au anunţat că vor sprijini Forţele Armate ale Ucrainei cu arme letale și carburanți și lubrifianți. Trebuie spus că țara noastră trimite ajutoare în valoare de 3 milioane de euro în Ucraina.

România a luat decizia de a sprijini Ucraina

România a luat duminică dimineață decizia de a sprijini Ucraina şi trimite o nouă tranșă de ajutoare, cu o valoare de 3 milioane de euro. Această decizie a fost anunțată de purtătorul de cuvânt al Guvernului Dan Cărbunaru. El a dat mai multe detalii în timpul ședinței grupului pentru gestionarea situației generate de agresiunea militară rusă din Ucraina.

Prima tranșă de ajutoare trimisă de țara noastră a ajuns deja în statul vecin. Autoritățile române au anunțat că trimit combustibili, veste antiglonț, căști, muniție și echipamente militare, alimente, apă și medicamente.

România și-a anunțat disponibilitatea de a prelua răniți ucrainieni în unități medicale din rețeaua militară și civilă. Societătea civilă românească, agenții economici, și alte categorii de voluntari români au oferit sprijin pe platforma special lansată. Au fost strânse1.269 de oferte, constând în alimente, apă, medicamente, cazare, transport și alte forme de sprijin.

Răspunsul Kremlinului la sancțiunile Occidentului. România se află pe lista celor 36 de țări pentru care Rusia şi-a închis spaţiul aerian

Rusia închide spaţiul aerian pentru zboruri din 36 de țări, se arată într-un comunicat postat pe site-ul Agenției Federale

de Transport Aerian.

„Ca răspuns la interdicția statelor europene, a fost introdusă o restricție privind operarea zborurilor de către

transportatorii aerieni din 36 de ţări. Zborurile din aceste țări pot fi efectuate cu un permis special eliberat de

Agenția Federală de Transport Aerian sau de Ministerul de Externe al Rusiei”, a transmis ministerul de la Moscova, într-un

comunicat. Ei au furnizat, de asemenea, o listă a statelor care au intrat sub interdicție, între care şi România:

Austria;

Albania;

Anguilla (teritoriu de peste mări al Marii Britanii);

Belgia;
Bulgaria;

Insulele Virgine Britanice;
Marea Britanie;
Ungaria;
Germania;
Gibraltar;
Grecia;
Danemarca;
Jersey;
Irlanda;
Islanda;
Spania;
Italia;
Canada;
Cipru;
Letonia;
Lituania;
Luxemburg;
Malta;
Olanda;
Norvegia;
Polonia;
Portugalia;
România;
Slovacia;
Slovenia;
Finlanda;
Franţa;
Croaţia;
Republica Cehă;
Suedia;
Estonia.

Pe 27 februarie, toate țările UE au introdus o interdicție privind traversarea spațiului aerian de către aeronavele rusești. Sancțiunile UE au fost impuse din cauza invadării Ucrainei, care a fost anunțată pe 24 februarie de președintele rus Vladimir Putin.

Procedură specială de admitere a Ucrainei în Uniunea Europeană

Este informația momentului, în plină criză ucraineană. A început procedura specială de admitere a Ucrainei în Uniunea Europeană.

Marți, Volodimir Zelenski a vorbit printr-un apel video în Parlamentul European, iar după discursul său, președintele Ucrainei a fost aplaudat și ovaționat în picioare.

La scurt timp după discursul lui Zelenski în fața Parlamentul European, au apărut informații că a început procedura special de admitere a Ucrainei în Uniunea Europeană, potrivit Știrile Pro Tv.

Aplauze și lacrimi în Parlamentul European, după discursul lui Zelenski
Translatorul care a tradus discursul lui Volodimir Zelenski a început să plângă în timp ce președintele Ucrainei povestea drama prin care trec ucrainenii în ultimele zile.

Președintele ucrainean a fost întâmpinat cu ovații din partea diplomaților care s-au ridicat în picioare și l-au aplaudat la scenă deschisă. Volodimir Zelenski s-a adresat Parlamentului European, spunând celor prezenți că țara sa „luptă pentru supraviețuire”.

„ Nu ştiu cum să vă salut, dacă e seară sau dimineaţă, fiindcă pentru unii dintre noi azi poate fi ultima zi”

„ Ucrainenii sunt absolut incredibili (…) Ne-am demonstrat tăria şi puterea, am demonstrat că suntem ca voi. Demonstraţi-ne că şi voi sunteţi ca noi! ”, au fost cuvintele cu care Zelenski a adus lacrimi în ochii multor dintre liderii din Parlamentul European.

Ursula von der Leyen: ”Acesta este un moment al adevărului pentru Europa”

”Acesta este un moment al adevărului pentru Europa!

Modul în care răspundem astăzi la ceea ce face Rusia va determina viitorul sistemului internațional.

Trebuie să arătăm puterea care se află în democrațiile noastre”, a scris Ursula von der Leyen pe o rețea socială.

Sursa – redactia.ro

Bombardament la 15 km de România, la o unitate militară

În această dimineață, armata rusă a lansat un atac cu rachete la 15 km de granița cu România, la o unitate militară de

lână Ismail.

Explozii puternice la o unitate militară aflată la 15 km de granița cu România. Atacul a fost anunțat de primarul orașului

Ismail, precum și de șeful Consiliului Public din cadrul Administrației Regionale de Stat Odesa, Serghei Bratchuk.

Andrei Abramchenko adaugă că atacul a vizat o stație radar din Cairaclia.

„Dragi cetățeni din Ismail! A a avut loc un atac cu rachete asupra unei unități militare din satul Loshchynivka.

În legătură cu o lovitură cu rachete asupra unei unități militare din Loshchynivka, vă rog să rămâneți acasă dacă este

posibil, până când situația operațională este complet clarificată”, a spus Abramchenko.

Mai multe bombardamente au avut loc în ultimele zile

Mai multe bombardamente au avut loc în ultimele zile.

Maternitatea Adonis a fost bombardată în această dimineață de armata rusă, iar bebelușii au fost evacuați și adăpostiți în buncăre antiatomice. Informațiile au fost transmise de directorul general al instituției medicale.

„Daunele sunt severe, dar clădirea încă este în picioare. Toată lumea a fost evacuată”, a transmis administratorul.
Și un orfelinat a fost lovit puternic de un bombardament, zilele trecute. În același timp, oficiali ucraineni au anunțat că mai mulți copii au fost răniți în urma bombardamentelor rusești asupra orașului Okhtyrka, în estul regiunii Sumy.

Cum ne protejăm în cazul unui eventual război nuclear. Ce putem face împotriva radiațiilor

În cazul unui război nuclear este bine să știi cum poți să te protejezi,

dar și cum să-i protejezi pe ceilalți de daunele pe care exploziile nucleare le provoacă.

Informațiile de mai jos pot salva vieți, în cazul utilizării unor astfel de arme.

Cum ne protejăm în cazul unui război nuclear

Armele nucleare sunt dispozitive care folosesc o reacție nucleară pentru a creea o explozie. În eventualitatea în care o astfel de explozie are loc, trebuie să știi cum te poți proteja. În acest articol vei găsi pașii pe care îi vei urma în cazul unui război nuclear, conform recomadărilor nuclearelectrica.ro!

Te adăpostești

În urma unei explozii nucleare, primul lucru pe care trebuie să-l faci este să te adăpostești în interiorul unei clădiri, pentru a reduce expunerea la radiații. De preferat ar fi să fie una din cărămidă sau beton. De îndată ce ajungi înăuntru, închideți ușile și geamurile. Dacă există sisteme de ventilație, asigurați-vă că sunt oprite.

În cazul în care vă aflați în mașină, î…

CSAT se reuneşte marţi. Anunțul președintelui Iohannis

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării se reuneşte marţi, la Palatul Cotroceni, sub conducerea preşedintelui Klaus Iohannis.

Klaus Iohannis a participat, la invitaţia preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, la o nouă rundă de consultări în format restrâns cu lideri globali aliaţi şi ai instituţiilor multilaterale, în contextul desfăşurării agresiunii militare nejustificate şi ilegale a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, pe ordinea de zi a şedinţei CSAT, care este programată la ora 12,00, sunt incluse subiecte referitoare la evoluţiile privind situaţia de securitate euroatlantică în contextul agresiunii Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi implicaţiile pentru România şi măsurile pentru gestionarea integrată a unui eventual flux masiv de refugiaţi/ persoane strămutate pe teritoriul naţional, în contextul securitar internaţional.

Administraţia Prezidenţială precizează că în cadrul şedinţei CSAT vor fi analizate şi alte tematici de actualitate din domeniul securităţii naţionale.

O şedinţă a CSAT a avut loc şi joia trecută, având ca temă implicaţiile asupra securităţii euroatlantice în contextul agresiunii Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei.

La finalul reuniunii, şeful statului a afirmat că România nu va fi atrasă în conflictul militar din Ucraina, iar românii nu trebuie să se teamă pentru siguranţa lor.

“Dragi români, ştiu că sunteţi îngrijoraţi de conflictul care are loc nu departe de graniţele ţării noastre, dar vă asigur: niciun român nu trebuie să se teamă pentru siguranţa sa şi a familiei sale”, a spus preşedintele Iohannis.

De asemenea, el a subliniat că România este pregătită să facă faţă oricăror consecinţe economice şi umanitare pe care le-ar putea genera un eventual conflict de durată între Rusia şi Ucraina.

Klaus Iohannis a menţionat măsurile concrete întreprinse de ţara noastră în sprijinul Ucrainei, cu referire la ajutorul în valoare de peste 3 milioane de euro, constând în donarea de echipament de protecţie, combustibil, alimente, apă şi medicamente.

În acest context, preşedintele Klaus Iohannis a exprimat disponibilitatea ca România să servească în calitate de hub de distribuţie a asistenţei umanitare pentru Ucraina, valorificând poziţia sa de stat vecin, cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina, disponibilitate apreciată de liderii prezenţi.

„Preşedintele României a subliniat că la eforturile depuse de ţara noastră se adaugă facilitarea fluxului cetăţenilor ucraineni de la frontieră, precum şi asigurarea tranzitării în siguranţă a unui număr mare de cetăţeni ai altor state şi a membrilor misiunilor diplomatice din Ucraina.

Preşedintele Klaus Iohannis a pus accentul, de asemenea, pe necesitatea de a sprijini eforturile Republicii Moldova, atât în ceea ce priveşte gestionarea refugiaţilor ucraineni, cât şi în cazul unei eventuale noi crize energetice. Totodată, în context, preşedintele României a făcut apel la acţiuni hotărâte şi coordonate pentru eliminarea energiei ca instrument politic de presiune şi şantaj”, arată Administraţia Prezidenţială.

Care este vârsta maximă de mobilizare în caz de război, în România

Vârsta maximă de mobilizare în caz de război este de 35 de ani. În cazul în care România va decreta stare de mobilizare,

război sau asediu, bărbații pot fi mobilizați în orice moment. La cerere, și femeile pot îndeplini forme ale serviciului militar.

În România, armata nu mai este obligatorie pe timp de pace, dar în cazul în care autoritățile vor decreta stare de

mobilizare în caz de război, Ministerul Apărării Naționale trebuie să mobilizeze toți rezerviștii.

În caz de război, în România, vârsta maximă de mobilizare este de 35 de ani

Potrivit Legii cu numărul 395/ 2005, începând cu 1 ianuarie 2007, serviciul militar obligatoriu a fost suspendat.

Cu toate acestea, în aceeași lege, în articolul 3 este prevăzut faptul ca în cazul unei decretări de stare de mobilizare, război sau asediu, serviciul militar redevine obligatoriu.

Articolul 65, alineatul 2 din Constituția României spune că Parlamentul, Camera Deputaților și Senatul pot declara, în

cadrul unei ședințe comune, mobilizare totală sau parțială, dar și stare de război.

Tot în Constituția României, în articolul 93, Președintele țării este cel care poate institui stare de asediu și de urgență.

Ce categorii de vârste vor fi chemați la război în caz de necesitate?
Potrivit legislației, mobilizarea în armată poate avea loc în cazul bărbaților cu vârste între 20 și 35 de ani care se încadrează în criteriile de executare a serviciilor militare. La cerere, încorporarea în serviciile militare se poate face de la vârsta de 18 ani.

Totodată, pe durata stării de război, de mobilitate sau de asediu, MApN poate mobiliza rezerviști de orice fel. Astfel, pot intra în această categorie militarii rezerviști voluntari, cu vârste între 18 și 55 de ani care dețin contracte cu MApN și stau acasă cu 30% din soldă, minimum de 540 de lei în cazul unui soldat.

Persoanele care nu sunt introduse în serviciul militar sunt cele care au fost declarate inapte de către comisiile de specialitate, în baza baremului medical, personalul hirotonit sau a cultelor religioase recunoscute de lege, dar și călugării cu o vechime de peste 2 ani în mănăstire.

Sunt excluse de la serviciul militar persoanele care au condamnări cu privare de libertate, care se află în arest preventiv sau trimiși în judecată până la acea dată. De asemenea, sunt excluși cei ai căror soții sunt încadrate cu boli de gradul I sau II de invaliditate, cei care au copii minori iar soția a decedat sau cei ai căror părinți sunt încadrați drept invalizi de gradul I sau II, indiferent de vârstă.

Vladimir Putin a speriat România! Avertisment de ultimă oră: Părăsiți țara imediat!

Este avertismentul Ministerului Afacerilor Externe. Conform sursei citate, toți românii care se află în acest moment în

Rusia trebuie să părăsească urgent țara. Recomandările au loc în contextul războiului dintre Rusia și Ucraina.

1. Avertisment pentru românii aflați în Rusia

Drept sancțiune, țara noastră a decis să închidă spațiul aerian pentru toate aeronavele rusești.

De asemenea, măsura aceasta a fost luată de toate statele care fac parte din Uniunea Europeană.

Mai mult, companiile aeriene europene și-au suspendat zborurile spre și deasupra teritoriului Rusiei. De aceea, MAE le

recomandă românilor să plece din Rusia cât mai curând posibil, dar și evitarea deplasării către țara condusă de Vladimir Putin.

„Având în vedere aceste restricții, precum și faptul că situația regională de securitate rămâne extrem de tensionată și cu

o evoluție impredictibilă, MAE le recomandă insistent cetățenilor români să evite călătoriile neesențiale în Federația

Rusă. Celor care se află temporar în această țară să ia în considerare să părăsească teritoriul Federației Ruse cât mai curând, prin intermediul zborurilor comerciale încă disponibile”, arată sursa citată.

2. Ajutor pentru părăsirea imediată a Rusiei

Celor care se află în Rusia MAE le recomandă rute alternative pentru a putea pleca în cel mai scurt timp.

Astfel, aceștia au la acest moment posibilitatea de a se deplasa prin intermediul curselor aeriene regulate, cu escală, prin Turcia și Emiratele Arabe sau pe cale rutieră, cu companii de transport, prin Estonia.

De cinci zile Ucraina rezistă războiului cu Rusia. Rusia a fost sancționată foarte dur atât de țările din UE, cât și de SUA, însă nimic nu îl face pe Vladimir Putin să dea înapoi.

3. Ucraina rezistă

Mai mult, fiind surprins de faptul că Ucraina rezistă atât războiului, parcă oficialul rus s-a ambiționat și mai tare să

ucidă. Deși inițial a spus că nu va ataca civili, între timp președintele Rusiei și-a schimbat decizia.

Între timp, Ucraina stă în picioare și luptă. O mulțime de refugiați din această țară, femei și copii, au fugit în

România, Polonia sau Republica Moldova. Românii s-au mobilizat în număr foarte mare pentru a ajuta acești oameni care s-au trezit peste noapte într-un război teribil.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, avertizează Europa: “Acest război va dura și vor fi consecințe în exporturile agricole”

Războiul din Ucraina va afecta schimburile comerciale ale Uniunii Europene

Acesta a menționat că situația actuală va avea consecințe grave și de durată asupra exporturilor agricole, atunci când a ținut un discurs la Salonul Internaţional de Agricultură de la Paris. Președintele a vorbit în fața mai multor directori de organizații profesionale și a insistat asupra efectelor pe care le va avea războiul din Ucraina asupra schimburilor comerciale ale Uniunii Europene.

În acest sens Franța este o țară implicată, fiind al 9-lea furnizor de produse agroalimentare în Rusia, contra unei sume de 780 de milioane de euro pe an.

“Dacă îmi cereți să vă împărtășesc o singură convingere în această dimineață, este că această criză este aici pentru a rămâne, acest război este aici pentru a rămâne”, a comunicat Emmanuel Macron, Președintele Franței, conform Hotnews.ro.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, avertizează Europa: "Acest război va dura și vor fi consecințe în exporturile agricole"

Contractele futures pentru grâu de la Paris au atins un nivel record

Șeful statului francez a declarat că restricțiile financiare impuse Rusiei vor afecta exporturile franceze, în special atunci când vine vorba despre cereale și vin:”În mod cert, vor exista consecinţe în exporturile noastre pentru marile filiere”, a declarat președințele Franței. Acesta a discutat și despre creșterea prețului energiei electrice care va afecta și sectorul zootehnic. În încercarea sa de a liniști fermierii, Macron a susținut că lucrează la un plan de reziliență.

Efectele războiului din Ucraina sunt deja vizibile, unul dintre ele fiind legat de contractele futures pentru grâu de la Paris care au atins un nivel record. În 2022, creșterea prețurilor la combustibil, energie electrică, hrană pentru animale și îngrășăminte nu sunt singurele aspecte care îi îngrijorează pe fermieri, ci și seceta pedologică.

Joi, 24 februarie, a fost ziua în care forțele militare ruse au lansat o invazie terestră, aeriană și acvatică împotriva Ucrainei.

”Va apăsa Vladimir Putin butonul nuclear”? Analiza corespondentului BBC la Moscova

O lume întreagă se întreabă acum, după decizia recentă a președintelui Rusiei privind instituirea stării de alertă nucleară ”ridicată”, dacă Vladimir Putin va apăsa, într-adevăr ”butonul”.

Permiteți-mi să încep cu o recunoaștere a unui fapt – spune corespondentul BBC News la Moscova, Steve Rosenberg.

”De atâtea ori, m-am gândit: Putin n-ar face niciodată asta. Apoi a făcut-o.

Nu va anexa niciodată Crimeea, nu? A făcut-o.

Nu ar începe niciodată un război în Donbas”. A făcut-o.

Nu va lansa niciodată o invazie masivă a Ucrainei. A făcut-o.

Am ajuns la concluzia că expresia ”nu o s-o facă niciodată” nu i se aplică lui Vladimir Putin.
Iar asta ridică o întrebare inconfortabilă: „Nu va apăsa niciodată butonul nuclear. Nu-i așa?” – spune jurnalistul britanic.

Din păcate, aceasta nu este o întrebare teoretică. Președintele Rusiei tocmai a pus forțele nucleare ale țării sale în alertă „specială” , nemulțumit de „declarațiile agresive” ale liderilor NATO privind Ucraina.

”Ascultați cu atenție ceea ce a spus președintele Putin. Joia trecută, când și-a anunțat la televizor „operațiunea sa militară specială” (în realitate, o invazie pe scară largă a Ucrainei), a dat un avertisment înfiorător:

„Pentru oricine s-ar gândi să intervină din exterior – dacă o faci, te vei confrunta cu consecințe mai mari decât orice te-ai confruntat până acum în istorie.”

„Cuvintele lui Putin sună ca o amenințare directă de război nuclear. În acea declarație televizată, Putin nu s-a comportat ca stăpânul Kremlinului, ci ca stăpânul planetei; în același mod în care proprietarul unei mașini își învârte breloul de chei în jurul degetului, Putin învârte butonul nuclear. Buton. El a și spus de multe ori: dacă

nu există Rusia, de ce avem nevoie de planetă? Nimeni nu a acordat nicio atenție. Dar aceasta este o amenințare că, dacă Rusia nu este tratată așa cum vrea el, atunci totul va fi distrus.” – este de părere laureatul Premiului Nobel pentru Pace Dmitri Muratov, redactor-șef al ziarului Novaya Gazeta.

Savelife
now
HELP The UA Army! Protect The Ukrainian Nation, Donating

607
×
Choco Lite
now
Dai jos 12,5 kg în 3 zile? Află ce beau mamele românce

208
×
Într-un documentar din 2018, președintele Putin a spus că ”… dacă cineva decide să anihileze Rusia, avem dreptul legal de a răspunde. Da, va fi o catastrofă pentru umanitate și pentru lume. Dar eu sunt cetățean al Rusiei și șeful acestui stat. De ce avem nevoie de o lume fără Rusia în ea?”

Înapoi rapid până în 2022. Putin a lansat un război pe scară largă împotriva Ucrainei, dar forțele armate ucrainene opun o rezistență fermă; Națiunile occidentale s-au unit – spre surprinderea Kremlinului – pentru a impune

sancțiuni economice și financiare potențial paralizante împotriva Moscovei. Însăși existența sistemului Putin poate fi pusă la îndoială.

„Putin este într-o situație dificilă. Nu mai are multe opțiuni, odată ce Occidentul îngheață activele Băncii Centrale Ruse și sistemul financiar al Rusiei va face implozie, efectiv. Asta va face sistemul nefuncționabil.

O opțiune pentru el este să taie aprovizionarea cu gaz către Europa, în speranța că asta îi va face pe europeni să coboare. O altă opțiune este să explodeze o armă nucleară undeva deasupra Mării Nordului, între Marea Britanie și Danemarca, și să vedem ce se întâmplă” – crede analistul de apărare din Moscova, Pavel Felgenhauer.

Dacă Vladimir Putin a ales o opțiune nucleară, ar încerca cineva din cercul său apropiat să-l descurajeze? Sau să-l oprească?

„Elitele politice ale Rusiei nu sunt niciodată alături de oameni. Ei iau întotdeauna partea domnitorului”, spune laureatul Nobel Dmitri Muratov.

Și, în Rusia lui Vladimir Putin, conducătorul este atotputernic. Este o țară cu puține echilibre; Kremlinul este cel care dă lovitura.

„Nimeni nu este pregătit să-l înfrunte pe Putin. Suntem într-un loc periculos” – spune și Pavel Felgenhauer.

”Războiul din Ucraina este războiul lui Vladimir Putin. Dacă liderul de la Kremlin își atinge obiectivele militare, viitorul Ucrainei ca națiune suverană va fi pus la îndoială.

Dacă este perceput că eșuează și suferă pierderi grele, teama este că ar putea determina Kremlinul să adopte măsuri și mai disperate. Mai ales dacă nu se mai aplică ”nu o să-o facă niciodată” – concluzionează jurnalistul BBC News.

SCRIE STIRILE PROTV