Klaus Iohannis solicită Parlamentului reexaminarea legii privind protecţia avertizorilor în interes public

Şeful statului arată că directiva a fost adoptată în scopul prevenirii încălcărilor dreptului Uniunii Europene şi protejării persoanelor care raportează astfel de încălcări
Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, joi, Parlamentului, spre reexaminare, Legea privind protecţia avertizorilor în interes public.
„Analizând conţinutul normativ al Legii privind protecţia avertizorilor în interes public în vederea asigurării transpunerii adecvate a Directivei (UE) 2019/1937, precum şi ţinând cont de recunoaşterea europeană a instituţiei avertizorului în interes public şi a contribuţiei acesteia la crearea unei culturi a
transparenţei şi a responsabilităţii democratice, apreciem că unele dintre soluţiile legislative propuse se impun a fi reanalizate de către Parlament”, a precizat şeful statului în cererea de reexaminare.
Actul normativ reglementează cadrul general în materia protecţiei persoanelor ce raportează încălcări ale legii, care s-au produs sau care sunt susceptibile să se producă în cadrul autorităţilor, instituţiilor
publice, altor persoane juridice de drept public, precum şi în cadrul persoanelor juridice de drept privat şi transpune Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecţia persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii.
Şeful statului arată că directiva a fost adoptată în scopul prevenirii încălcărilor dreptului Uniunii Europene şi protejării persoanelor care raportează astfel de încălcări şi trebuia transpusă în legislaţia naţională până la data de 17 decembrie 2021.
Având în vedere că protecţia avertizorilor este o componentă importantă a prevenirii corupţiei, preşedintele Iohannis subliniază că o transpunere necorespunzătoare a directivei implică riscul declanşării unei proceduri de infringement, cât şi cel al activării mecanismului de condiţionalitate a fondurilor europene de respectarea principiilor statului de drept.
De ce vrea Klaus Iohannis modificarea Constituției României. Avocatul Gheorghe Piperea: „Motivația e periculoasă!” | EXCLUSIV
În opinia sa, totodată, nu se poate face abstracţie de faptul că România, în perioada în care a deţinut Preşedinţia Consiliului UE în anul 2019, a condus şi a finalizat într-un timp record negocierile pentru Directiva privind avertizorii de integritate.
„O eventuală transpunere necorespunzătoare a Directivei ar putea fi privită ca o contradicţie majoră faţă de demersurile de succes de pe parcursul negocierii Directivei”, evidenţiază el.
Potrivit preşedintelui Klaus Iohannis, dispoziţiile referitoare la conţinutul raportărilor nu sunt corelate şi a fost eliminată examinarea raportărilor anonime, deşi proiectul de lege al Guvernului recunoştea această posibilitate.
„Având în vedere fundamentul mecanismului avertizorului de integritate, cel de a preveni încălcarea legii şi de a consolida funcţionarea instituţiilor, pe de o parte, cât şi necesitatea unei reglementări clare, coerente şi previzibile, apreciem necesară reevaluarea soluţiei legislative referitoare la analizarea sesizărilor anonime în măsura în care acestea conţin suficiente informaţii referitoare la încălcări ale legii şi corelarea normelor art. 11 lit. a) şi b) din lege. (…)
Pentru corelarea sferei de aplicare a legii cu mecanismele de protecţie conferite de aceasta, apreciem necesară şi reanalizarea soluţiei eliminării avertizorilor în interes public care, în mod anonim, au raportat sau au divulgat public informaţii referitoare la încălcări, dar sunt ulterior identificaţi şi suferă represalii din sfera beneficiarilor măsurilor de protecţie prevăzute de capitolul VI al legii.
De altfel, în forma iniţiatorului, în cuprinsul art. 20 alin. (3) lit. d) se regăsea o asemenea reglementare”, se precizează în cererea de reexaminare.

Leave a Reply

Your email address will not be published.