Dosarul în care fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu, Horațiu Potra și alți 20 de inculpați sunt acuzați de acțiuni împotriva ordinii constituționale a ajuns miercuri, 9 septembrie, la primul termen de judecată pe fond, la Curtea de Apel București. Ședința a durat aproximativ zece minute și s-a încheiat cu o amânare. Următoarea înfățișare a fost stabilită pentru 28 septembrie 2026.
Ce s-a întâmplat la primul termen
Ședința a început la ora 13:30, așa cum fusese programată, dar nu a dus la administrarea probelor.
Avocații unora dintre inculpați nu au putut ajunge la termen, iar apărarea a solicitat instanței acordarea unui nou termen pentru pregătirea apărării. Curtea de Apel București a admis solicitarea și a stabilit continuarea procesului pe 28 septembrie.
Horațiu Potra și câțiva dintre ceilalți inculpați s-au prezentat la instanță. Călin Georgescu a lipsit.
Un lucru important de lămurit, pentru că a generat confuzie: amânarea de miercuri nu are legătură cu vreo problemă nouă privind rechizitoriul. Dosarul trecuse deja de etapa camerei preliminare.
Cum a ajuns dosarul aici
Călin Georgescu, Horațiu Potra și ceilalți inculpați au fost trimiși în judecată prin rechizitoriul Parchetului General din 15 septembrie 2025.
Pe 2 aprilie 2026, Curtea de Apel București a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a actelor de urmărire penală, decizând că procesul poate începe. Hotărârea a fost contestată atât de inculpați, cât și de Ministerul Public.
Procedura s-a prelungit după ce unul dintre judecătorii completului de la Înalta Curte a formulat o cerere de abținere, ceea ce a impus reluarea dezbaterilor cu un complet nou.
Pe 6 august 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv contestațiile și a menținut decizia Curții de Apel București. Din acel moment, dosarul a putut intra în faza judecății pe fond.
Merită subliniat un aspect pe care multă lume îl confundă: hotărârile pronunțate în camera preliminară au vizat legalitatea rechizitoriului și a probelor, nu vinovăția inculpaților. Aceasta urmează să fie stabilită în procesul pe fond.
De ce sunt judecați
Călin Georgescu este judecat pentru complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și pentru comunicarea de informații false, în formă continuată, în două acte materiale.
Procurorii susțin că Georgescu și Potra ar fi discutat, imediat după anularea alegerilor prezidențiale din 2024, un plan prin care persoane cu pregătire militară urmau să se infiltreze în protestele din București și să deturneze manifestațiile spre acțiuni violente.
Horațiu Potra este acuzat de tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive și instigare publică. Fiul său, Dorian Potra, și nepotul său, Alexandru Cosmin Potra, au fost trimiși în judecată pentru tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale.
Toate acestea sunt, în acest moment, acuzații formulate de procurori. Vinovăția se stabilește doar printr-o hotărâre judecătorească definitivă.
Situația lui Horațiu Potra s-a schimbat chiar înainte de proces
Cu mai puțin de o săptămână înainte de primul termen, măsura preventivă în cazul lui Potra a fost relaxată.
Pe 26 august, Curtea de Apel București menținuse arestul la domiciliu. Pe 3 septembrie, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis contestația formulată de Potra și a dispus plasarea sa sub control judiciar pentru 60 de zile.
Practic, Potra participă acum la proces în libertate, dar cu obligația de a respecta condițiile stabilite de instanță.
Reamintim că Horațiu Potra fusese localizat și prins în Dubai în septembrie 2025. El a acceptat procedurile pentru revenirea în România, ceea ce a permis derularea rapidă a formalităților — în lipsa unui acord de extrădare între România și Emiratele Arabe Unite, procedura ar fi putut dura mult mai mult. A fost adus în țară pe 20 noiembrie 2025, împreună cu fiul și nepotul său.
Ce urmează pe 28 septembrie
La următorul termen, completul de judecată va relua procedurile, iar în perioada următoare va trebui să evalueze materialul probator administrat de acuzare, apărările inculpaților și eventualele declarații ale martorilor, înainte de a stabili dacă faptele reținute în rechizitoriu sunt demonstrate.
Până atunci, instanța trebuie să asigure desfășurarea procedurilor cu respectarea dreptului la apărare al tuturor celor 22 de inculpați — motivul pentru care a fost acordată, de altfel, amânarea de miercuri.
Este de așteptat ca procesul să se întindă pe o perioadă lungă. Un dosar cu 22 de inculpați, cu apărători separați și cu un volum mare de probe, presupune zeci de termene până la o primă soluție.
