Pe 27 octombrie, dosarul în care Călin Georgescu și Horațiu Potra sunt acuzați de acțiuni împotriva ordinii constituționale ajunge din nou în fața magistraților de la Curtea de Apel București. Alături de ei sunt judecați alți 20 de inculpați.
Georgescu se află în prezent în arest preventiv, dar într-o altă cauză, una de înșelăciune.
Ce s-a întâmplat în noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024
Dosarul pornește de la evenimentele petrecute la o zi după anularea alegerilor prezidențiale. Polițiștii au pus filtre în mai multe zone din Ilfov, Dâmbovița și București, după ce au primit sesizări că un grup de persoane ar putea veni în Capitală pentru un protest.
În urma controalelor din trafic, autoritățile au găsit cuțite tip briceag, pumnale, lame lungi, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, boxuri, topoare și pistoale. Au fost descoperite și materiale pirotehnice considerate foarte periculoase, care ar fi putut provoca explozii, pagube mari, răniri grave sau chiar decese.
Procurorii susțin că aceste fapte au creat un pericol pentru securitatea națională și pentru ordinea constituțională. În februarie 2025 au avut loc 47 de percheziții în cinci județe, printre care și la locuința lui Horațiu Potra. Acolo ar fi fost găsite arme și teancuri de dolari ascunse într-un seif sub podea.
Cine ce acuzații are
Călin Georgescu este acuzat de complicitate la tentativa de a comite acțiuni împotriva ordinii constituționale și de comunicare de informații false, în formă continuată.
Horațiu Potra, descris drept liderul mercenarilor, este judecat pentru tentativă la acțiuni împotriva ordinii constituționale, pentru nerespectarea regimului armelor și munițiilor și pentru nerespectarea regimului materiilor explozive. El a spus că își asumă încălcarea regimului armelor și munițiilor.
Fiul său, Dorian Potra, și nepotul, Alexandru Potra, sunt acuzați de tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale. Ceilalți 20 de inculpați sunt acuzați de fapte care ar pune în pericol ordinea constituțională și securitatea națională.
La termenul din 12 octombrie, un inculpat a cerut reluarea procedurii de cameră preliminară. Instanța a respins cererea.
Dosarul de înșelăciune: arestul nu a fost prelungit
Luni, 26 octombrie, magistrații au respins cererea DIICOT de a prelungi arestul preventiv al lui Călin Georgescu. Cazul vizează un prejudiciu de 1,1 milioane de euro.
Procurorii au argumentat că lăsarea inculpaților în libertate ar putea da un sentiment de insecuritate în comunitate. Ei au mai spus că ar putea încuraja și alte persoane să comită astfel de fapte. Potrivit DIICOT, riscul unor noi infracțiuni persistă, iar măsurile mai blânde nu ar fi suficiente.
Procurorii mai spun că ancheta continuă pentru strângerea probelor. Una dintre ele ar fi declarația omului de afaceri Massimiliano Arena, reprezentant al unei bănci. La el ar fi ajuns banii trimiși de Răzvan Leu, persoana vătămată. Către Italia a fost emis un ordin european de anchetă, pentru ca Arena să fie audiat acolo, iar declarația să fie trimisă DIICOT.
Cum descrie DIICOT schema
Potrivit dosarului, în septembrie 2021 Georgescu, Ionel Rusen și Arena ar fi format un grup infracțional organizat. Grupul ar fi acționat până pe 18 octombrie 2023, în special în România.
Acuzația este că oameni de afaceri români au fost convinși că pot obține credite mari de la bănci din străinătate. Pentru aceasta, ar fi trebuit să plătească mai întâi sume de bani drept garanție.
Răzvan Leu a declarat că a respectat indicațiile primite de la Rusen și înțelegerea cu Arena. El a transferat către Wealth Bank 1.000.000 de euro pe 28 decembrie 2021 și 100.000 de euro pe 20 ianuarie 2022. A mai plătit 2.500 de euro pe 22 decembrie 2021, pentru deschiderea contului.
Notă: Acest articol a fost realizat cu ajutorul inteligenței artificiale (AI), pe baza unor informații din surse publice.