Pentru credincioșii ortodocși, toamna târzie aduce una dintre cele mai așteptate perioade din an: Postul Nașterii Domnului. Sunt 40 de zile de rugăciune, de fapte bune și de pregătire sufletească pentru Crăciun.
Este numit și un post al bucuriei, pentru că are multe zile cu dezlegare la pește. Din acest motiv, mulți îl găsesc mai ușor de ținut decât Postul Paștelui.
Când începe și când se încheie postul în 2026
Postul Crăciunului începe duminică, 15 noiembrie 2026, și se încheie joi, 24 decembrie, în Ajunul Nașterii Domnului.
Lăsatul secului cade sâmbătă, 14 noiembrie. Este ultima zi în care, după obicei, se mai mănâncă bucate de origine animală.
Perioada ne amintește de pregătirea oamenilor pentru venirea Mântuitorului. Credincioșii sunt îndemnați să se roage mai mult, să ierte, să facă milostenie și să se împace cu cei din jur.
Zilele cu dezlegare la pește
În acest post, Biserica îngăduie în multe zile peștele, untdelemnul și vinul. Dezlegările depind de sărbătorile din calendar și de ziua săptămânii.
În noiembrie
- 21 noiembrie – Intrarea în Biserică a Maicii Domnului;
- 22 noiembrie – duminică;
- 23 noiembrie – Sfântul Cuvios Antonie de la Iezerul Vâlcii;
- 28 noiembrie – sâmbătă;
- 29 noiembrie – duminică;
- 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României.
În decembrie
- 1 decembrie – Ziua Națională a României, cu dezlegare înscrisă în calendar;
- 3 decembrie – Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica;
- 5 decembrie – Sfântul Sava cel Sfințit;
- 6 decembrie – Sfântul Ierarh Nicolae;
- 7 decembrie – Sfânta Mucenică Filofteia;
- 12 decembrie – Sfântul Ierarh Spiridon;
- 13 decembrie – duminică;
- 19 decembrie – sâmbătă.
Merită să verifici calendarul ortodox oficial pe 2026. Unele calendare publicate online arată diferențe la anumite dezlegări.
Ce nu se mănâncă în zilele obișnuite de post
În zilele fără dezlegare se renunță la alimentele de origine animală:
- carne și preparate din carne;
- lapte și produse lactate;
- ouă și preparate care le conțin;
- pește, în zilele fără dezlegare.
Rămân pe masă legumele, fructele, cerealele, fasolea, lintea, năutul și ciupercile, cu respectarea rânduielilor privind untdelemnul.
Preoții spun că postul nu înseamnă doar ce punem în farfurie. Înseamnă și renunțarea la ceartă, invidie, răutate și judecarea aproapelui.
Ajunul Crăciunului: o zi de post mai aspru
Pe 24 decembrie 2026 se sărbătorește Ajunul Nașterii Domnului. După tradiție, este o zi de post mai aspru.
În unele comunități, cei care pot se abțin de la mâncare până după-amiază sau până apare prima stea. Obiceiul amintește de steaua care i-a condus pe magi spre locul Nașterii.
Nu toți sunt datori să țină la fel de aspru. Copiii, vârstnicii, femeile însărcinate și persoanele cu probleme de sănătate pot primi dezlegare, după situația fiecăruia și sfatul duhovnicului.
Cinci preparate potrivite pentru masa din Ajun
Nu există o poruncă bisericească ce cere exact cinci alimente în Ajun. Totuși, acestea sunt preparate simple, de post, care se potrivesc bine după încheierea ajunării.
- Grâul fiert. Simbolizează viața, rodirea și învierea. În unele zone se prepară cu puțină miere și nucă și se împarte celor apropiați.
- Nucile. Sunt nelipsite din obiceiurile de iarnă. Altădată, copiii primeau nuci la colindat. Conțin grăsimi nesaturate, fibre și minerale și pot fi folosite în deserturi de post.
- Merele. Erau printre darurile obișnuite pentru colindători. Se mănâncă proaspete sau coapte, fără mult zahăr. Legătura lor cu sănătatea și belșugul ține de tradiția populară, nu de o regulă religioasă.
- Fasolea. Este un aliment clasic de post, hrănitor, cu proteine vegetale și fibre. Se poate face ciorbă sau fasole bătută.
- Turtele de Ajun. Se mai numesc „scutecele” sau „pelincile Domnului”. Se fac din foi subțiri de aluat, apă și făină, cu nucă măcinată și sirop. Rețetele diferă de la o zonă la alta, dar sensul rămâne același: obiceiul de familie și bucuria de a împărți hrana.
Ce e bine să evităm în Ajun
Dincolo de mâncare, tradiția creștină pune preț pe liniștea sufletească. Se recomandă să ocolim certurile, vorbele grele și conflictele.
Cine poate, este îndemnat să-i ajute pe cei singuri, bolnavi sau aflați la greu. O masă oferită unui om nevoiaș sau o împăcare cu cineva drag contează adesea mai mult decât o masă îmbelșugată.
Postul Crăciunului nu e o simplă dietă. Rugăciunea, milostenia, spovedania și participarea la slujbe fac din cele 40 de zile un timp de curățire sufletească, în care pregătim nu doar masa, ci mai ales inima pentru bucuria Nașterii Domnului.
Notă: Acest articol a fost realizat cu ajutorul inteligenței artificiale (AI), pe baza unor informații din surse publice.