Profesorul doctor Alexandru Vlad Ciurea a condus zece ani Spitalul de Urgență Bagdasar-Arseni, unde a lucrat 50 de ani. A făcut aproape 23.000 de operații pe creier, iar timp de 17 ani a operat doar copii, cel mai mic pacient având două zile.
Într-un interviu, neurochirurgul a povestit cum ne putem purta de grijă creierului, începând chiar cu primele minute ale zilei.
Cum începe dimineața, după părerea medicului
Ar fi bine să ne trezim cât mai devreme, să deschidem larg geamurile și să facem câteva exerciții de inspirație și expirație. Medicul amintește de un profesor din Academia rusă, care a trăit o vreme în Siberia și spunea că se poate ajunge la 150 de ani cu aerul curat de acolo. Aerul trebuie să ajungă bine în plămâni.
Aceste mici exerciții fizice ajută creierul să se „încălzească” și să pornească toate circuitele. Apoi urmează apa: două pahare, la temperatura camerei.
Primul pahar, spune doctorul, este extraordinar, pentru că eliberează tubul digestiv. Al doilea intră în circulație și pune „locomotiva” în mișcare.
Ce îi place și ce nu îi place creierului
Creierul are nevoie de aer curat, de mâncare sănătoasă, fără grăsime, dar și de un dulce bun, cum este mierea. Îi place ciocolata, are nevoie de apă, însă cel mai mult îi place zâmbetul.
Micul dejun trebuie luat în liniște: fără scandal, fără grabă, nu în picioare și fără țigară. Să fie mai mult decât o pauză, să fie o plăcere. Medicul pledează pentru sucul de dimineață din citrice, bogat în caroten și oligoelemente, care aduc energie și ajută transmiterea impulsurilor în creier.
Carnea e bună doar în cantități mici, iar cea mai potrivită este cea cu puține calorii, de curcan sau de pește. Grăsimea și slănina nu sunt acceptate de creier; o dată, de sărbători, merge, dar în rest nu aduce nimic bun. Zahărul, la rândul lui, îi face rău prin modificările chimice pe care le produce.
La prânz, mai spune medicul, nu e bine să mâncăm mult. Tot sângele se duce la stomac, creierul rămâne „ischemizat” și ne apucă somnul. Cine vrea să lucreze trebuie să mănânce foarte puțin la prânz și să bea apă la temperatura camerei, nu sucuri acidulate.
Creierul are două vârfuri de activitate: între 10:00 și 12:00 și între 16:00 și 18:00. Dacă a obosit, îi putem da puțină cafea, băută încet, și apoi un dulce bun, dar fără zahăr.
Somnul, mișcarea și zâmbetul
În timpul somnului, creierul nu doarme. El ține în activitate organele interne și mai face ceva important: dacă ne culcăm cu o problemă grea în minte, dimineața avem adesea și răspunsul. Creierul face legătura între gândire, judecată și memorie, iar mintea liniștită scoate soluția la suprafață. De aceea, spune medicul, nu e bine să stăm nedormiți.
Cel mai bun prieten al creierului nu este Facebook-ul, ci zâmbetul. Trebuie să alungăm tristețea și monotonia și să ne bucurăm.
Recomandările lui pentru o minte activă:
- să vorbim în grup și să fim deschiși, nu închiși în noi;
- să ne plimbăm, să călătorim, să facem ce ne place;
- să citim, să scriem, să rezolvăm cuvinte încrucișate și puzzle-uri;
- să ne mișcăm: „dacă ne mișcăm, existăm”;
- să ascultăm muzică adevărată și să dansăm.
Trei lucruri sunt esențiale: vorbirea, scrisul și mișcarea. Despre dans, profesorul spune că s-a dovedit că previne întâlnirea cu Alzheimer.
Când creierul e obosit, apare riscul de AVC
Tot mai mulți oameni suferă de epuizare nervoasă, pentru că solicită prea mult sistemul nervos. Alimentația este departe de ce are nevoie creierul, somnul e insuficient, iar la capătul oboselii poate apărea accidentul vascular cerebral.
Medicul spune că AVC-ul este tot mai frecvent la tineri, din cauza unei vieți dezorganizate: alcool, tutun, somn puțin, mâncat haotic, internet și suprasolicitare. Toate obosesc creierul, iar „de la oboseală până la AVC nu mai e decât un pas”.
Semnele de avertizare pe care le menționează sunt agitația, pierderea vorbirii, starea de oboseală, o mână mai slabă sau piciorul care „scapă”. Dacă apar astfel de semnale neurologice, e bine să nu le ignorăm.
Notă: Acest articol a fost realizat cu ajutorul inteligenței artificiale (AI), pe baza unor informații din surse publice.