România ar putea avea o hartă administrativă complet diferită. Un plan aflat în discuție propune reducerea numărului de județe de la 41 la doar 15, prima schimbare de asemenea amploare după mai bine de jumătate de secol.
Odată cu județele, ar dispărea și mii de funcții din administrația locală. Propunerile au stârnit deja controverse, iar noua organizare ar putea fi aplicată începând cu alegerile locale din 2028.
Cum ar arăta noile județe
Modelul pornește de la actuala structură a Curților de Apel, fiecare cu mai multe județe în jurisdicție. Noile unități ar păstra denumirea de „județe”, pentru că Constituția prevede împărțirea țării în județe, dar nu spune câte trebuie să fie.
Dacă s-ar merge spre o organizare pe regiuni, ar fi nevoie de modificarea Constituției.
Reorganizarea ar însemna desființarea a 26 de consilii județene, împreună cu instituțiile din subordinea lor. Totodată, ar fi eliminate aproximativ 18.000 de posturi din cele 130.000 existente în aparatele autorităților județene.
Orașe care ar deveni comune
Schimbările ar atinge și multe localități. Peste 146 de orașe, plus două municipii, Orșova și Beiuș, ar putea fi transformate în comune. Motivul invocat este numărul prea mic de locuitori, întrucât unul dintre criteriile pentru statutul de oraș este o populație de peste 10.000 de persoane.
Lista include și stațiuni turistice bine-cunoscute: Sinaia, Bușteni, Predeal, Eforie și Techirghiol.
Planul vizează și comunele foarte mici. Sunt luate în calcul mai multe variante pentru numărul minim de locuitori, cu praguri între 1.500 și 3.000 de persoane.
Ce s-ar întâmpla cu Bucureștiul
Una dintre cele mai importante schimbări privește Capitala. În scenariul analizat, Primăria Capitalei ar putea fi desființată, iar funcția de primar general ar dispărea.
Cele șase sectoare ar deveni structuri administrative distincte, parte dintr-un nou Județ București.
Deocamdată este vorba despre propuneri, iar în mai multe zone ale țării ele au provocat deja reacții aprinse.
Notă: Acest articol a fost realizat cu ajutorul inteligenței artificiale (AI), pe baza unor informații din surse publice.