Presedintele Romaniei, Nicusor Dan, nu are nicio interdictie constitutionala care sa il impiedice sa il desemneze din nou pe Ilie Bolojan pentru functia de prim-ministru, chiar daca actualul Executiv a fost demis prin motiune de cenzura. In spatiul public circula intens teoria potrivit careia un premier demis nu poate primi imediat o noua nominalizare pentru formarea unui alt Guvern, insa aceasta interpretare este contrazisa chiar de o decizie explicita a Curtii Constitutionale.
Subiectul a devenit unul dintre cele mai discutate teme ale crizei politice actuale, mai ales dupa declaratiile liderului PSD, Sorin Grindeanu, care sustine contrariul. Totusi, analiza deciziilor CCR si a precedentelor constitutionale arata ca desemnarea lui Ilie Bolojan ramane perfect posibila din punct de vedere legal.
CCR a explicat clar: un premier demis poate fi desemnat din nou
Curtea Constitutionala a Romaniei a stabilit fara echivoc, printr-o decizie pronuntata pe 28 februarie 2020, ca nu exista nicio prevedere constitutionala care sa interzica desemnarea aceleiasi persoane pentru functia de prim-ministru dupa caderea unui guvern prin motiune de cenzura.
In motivarea oficiala, judecatorii constitutionali au precizat:
„Nimic nu impiedica desemnarea in calitate de candidat la functia de prim-ministru a persoanei care a ocupat functia de prim-ministru al unui Guvern demis prin motiune de cenzura”.
Desi aceasta formulare este extrem de clara, tocmai decizia respectiva a fost interpretata gresit de-a lungul anilor, nascand ideea falsa ca un premier demis prin motiune nu mai poate fi nominalizat imediat pentru a forma un nou cabinet.
In realitate, Curtea Constitutionala nu a interzis niciodata o asemenea desemnare. Problema din 2020 a fost cu totul alta si a tinut de contextul politic si de intentia declarata a presedintelui de atunci.
Cum s-a ajuns la conflictul constitutional din 2020
Pentru a intelege diferenta dintre situatia actuala si precedentul invocat frecvent in dezbaterea publica, trebuie reamintit contextul politic din anul 2020.
Pe 29 ianuarie 2020, Guvernul condus de Ludovic Orban si-a angajat raspunderea in Parlament pentru proiectul privind alegerea primarilor in doua tururi de scrutin. In urma acestui demers, PSD si UDMR au initiat o motiune de cenzura, iar Executivul a fost demis pe 5 februarie 2020.
La doar o zi distanta, presedintele Klaus Iohannis a convocat consultarile cu partidele parlamentare si l-a desemnat din nou pe Ludovic Orban pentru functia de premier.
Decizia a provocat imediat o reactie dura din partea PSD. Atunci, presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, Titus Corlatean si Marcel Ciolacu, au sesizat Curtea Constitutionala, acuzand faptul ca presedintele Romaniei forta artificial declansarea alegerilor anticipate.
De ce a sanctionat CCR desemnarea lui Ludovic Orban
Curtea Constitutionala, aflata la acel moment sub conducerea lui Valer Dorneanu, a admis sesizarea si a constatat existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Presedinte si Parlament.
Totusi, motivul sanctiunii nu a fost faptul ca Ludovic Orban fusese desemnat din nou dupa caderea guvernului. CCR a explicat foarte clar ca problema reala era scopul politic urmarit prin acea desemnare.
Atat Klaus Iohannis, cat si Ludovic Orban declarasera public, in repetate randuri, ca obiectivul lor era provocarea alegerilor anticipate prin imposibilitatea formarii unei majoritati parlamentare.
Curtea Constitutionala a considerat atunci ca desemnarea nu urmarea formarea unui nou guvern functional, ci tocmai blocarea procesului politic pentru dizolvarea Parlamentului.
In motivare, la celebrul paragraf 115, CCR a precizat:
„Desi, de principiu, nimic nu impiedica desemnarea in calitate de candidat la functia de prim-ministru a persoanei care a ocupat functia de prim-ministru al unui Guvern demis prin motiune de cenzura, Presedintele trebuia sa aiba in vedere faptul ca, in cauza, Guvernul fusese demis cu doar o zi inainte, interval de timp care face improbabila intervenirea unor elemente de natura sa determine ca un vot de neincredere dat de Parlament sa se transforme intr-un vot de incredere”.
Practic, CCR nu a spus ca Ludovic Orban nu putea fi desemnat din nou, ci ca desemnarea sa a fost facuta fara o tentativa reala de formare a unei majoritati parlamentare.
Care sunt diferentele majore dintre 2020 si actuala criza politica
Situatia politica din prezent este diferita din mai multe puncte de vedere esentiale, iar aceste diferente ar putea permite fara probleme constitutionale o noua desemnare a lui Ilie Bolojan.
In primul rand, presedintele Nicusor Dan a exclus public ideea alegerilor anticipate. Seful statului a transmis in mod repetat ca isi doreste formarea unei majoritati pro-occidentale stabile si evitarea unei crize institutionale prelungite.
In al doilea rand, nu exista intentia unei desemnari rapide, facute imediat dupa votul motiunii. Spre deosebire de episodul din 2020, cand Ludovic Orban a fost nominalizat la doar o zi dupa caderea guvernului, Nicusor Dan a vorbit despre un interval de timp „rezonabil” pentru consultari si negocieri politice.
Acest aspect este important deoarece chiar CCR mentiona in decizia sa ca pot exista „elemente de natura sa schimbe atitudinea Parlamentului” fata de persoana premierului desemnat.
In actualul context politic, negocierile dintre partide, compromisurile si presiunile pentru stabilitate pot modifica substantial raporturile parlamentare.
Ilie Bolojan poate reveni la Palatul Victoria
Din punct de vedere constitutional, scenariul in care Ilie Bolojan este desemnat din nou pentru functia de prim-ministru este perfect posibil.
Totul depinde insa de capacitatea partidelor de a ajunge la compromisuri politice majore intr-un moment extrem de tensionat.
Pentru ca acest scenariu sa devina realitate, fiecare actor politic implicat ar trebui sa faca anumite concesii.
Presedintele Nicusor Dan ar trebui sa accepte ideea unei noi desemnari pentru Ilie Bolojan, chiar daca actualul Executiv a fost demis prin motiune de cenzura.
PSD ar trebui sa accepte varianta unui nou mandat pentru Ilie Bolojan si sa voteze investirea unui nou guvern in Parlament.
La randul lor, PNL si USR ar trebui sa renunte la pozitiile radicale privind trecerea in opozitie si refuzul unei colaborari politice cu PSD.
Criza politica are nevoie de un mediator
Analistii politici sustin ca rezolvarea actualei crize depinde in mare masura de existenta unui mediator capabil sa readuca partidele la masa negocierilor.
Conflictul dintre taberele politice s-a amplificat dupa caderea Guvernului Bolojan, iar neincrederea dintre lideri pare mai mare ca oricand.
Cu toate acestea, presiunea publica, contextul economic si nevoia de stabilitate institutionala pot forta partidele sa accepte o formula de compromis.
In lipsa unei intelegeri rapide, Romania risca sa intre intr-o perioada lunga de blocaj politic, intr-un moment extrem de sensibil atat pe plan intern, cat si international.
