Domnul și doamna Cohen trag la un hotel, pentru week-end. Cum ajung, doamna Cohen cheamă manichiurista, pedichiurista, coafeza, iar domnul Cohen, înțelegând că are doua-trei ore libere, pe loc se duce la bordelul anex. Îl întâmpina madama:
– Domnule Cohen, ce onoare! Avem pentru dv. frantuzoaice stilate, o sută de dolari.
– N-am o sută de dolari.
– Avem pentru dv. italience temperamentale, cincizeci de dolari.
– N-am cincizeci de dolari.
– Avem pentru dv. rusoaice blonde, zece dolari.
– N-am zece dolari.
– Avem pentru dv. negrese exotice, cinci dolari.
– N-am cinci dolari.
– Da’ cât aveți?
– N-am decât doi dolari.
– Deviza casei noastre este să satisfacem clientul la orice preț. Pentru doi dolari, eu sunt la dispozitia dv.!
Peste douazeci de ani, domnul și doamna Cohen trag la același hotel. Cum ajung, doamna Cohen cheamă manichiurista, pedichiurista, coafeza, iar domnul Cohen, înțelegând că are doua-trei ore libere, se duce la bordelul anex. Îl întâmpina madama:
– Domnule Cohen, ce surpriză! Așteptați un moment!
Deschide o ușă și strigă:
– Johnny!
Intră un găligan.
– Permiteți-mi, zice madama, să fac prezentarile. Domnule Cohen, acesta este Johnny, fiul dv. Johnny, acesta este domnul Cohen, taticul tău.
Se uită Johnny de sus:
– Asta-i tatăl meu? Așa mic? Asa urât? Așa sfrijit? Și evreu pe deasupra?!
– Tinere, răspunde domnul Cohen fără a-și pierde cumpătul, nu te obraznici. Dacă în urmă cu douazeci de ani ași fi avut cu trei dolari mai mult, acum erai negru!
Este un banc tratati-l ca atare!