Un băiat de 11 ani a călătorit singur din Ucraina în Slovacia, având la el doar un pașaport, o pungă de plastic şi un număr de telefon scris cu pixul pe mână, a anunţat Ministerul Slovac de Interne.
Băiatelul a ajuns noaptea trecută singur în Slovacia, el având doar un rucsac, o pungă de plastic, un paşaport şi un număr de telefon scris pe mână, a anunţat Ministerul slovac de Interne, scrie News.ro.
Băiatul a ajuns singur în Slovacia cu trenul deoarece părinţii săi au fost nevoiţi să rămână în Ucraina.
Când a ajuns la destinație, băiatul a fost preluat de voluntarii slovaci din gară, care i-au dat apă și mâncare.
“El i-a cucerit pe toţi cu zâmbetul său, curajul şi determinarea demne de un adevărat erou. Datorită numărului de telefon de pe mâna sa şi a unei bucăţi de hârtie din paşaport, el a reuşit să ia legătura cu cei dragi, care au venit apoi şi totul s-a terminat cu bine”, a precizat ministerul.
Numărul persoanelor care au fugit din calea războiului din Ucraina a depăşit pragul de 1,5 milioane, devenind criza refugiaţilor cu cea mai rapidă creştere de după cel de-al Doilea Război Mondial, a anunțat duminică ONU. Duminică are loc o nouă încercare de evacuare a civililor din orașul-port Mariupol, în cadrul unui acord de încetare parțială a focului.
ONU: 1,5 milioane de refugiați au părăsit Ucraina în 10 zile, cea mai rapidă creştere de refugiati după cel de-al Doilea Război Mondial
„Peste 1,5 milioane de refugiaţi din Ucraina au trecut în ţările vecine în zece zile. Aceasta este criza refugiaţilor cu cea mai rapidă creştere în Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial”, a scris Înaltul Comisar pentru Refugiaţi, Filippo Grandi, pe Twitter.
Într-o decizie fără precedent, miniştrii de interne din Uniunea Europeană au convenit să adopte măsuri de urgenţă pentru a acorda protecţie imediată persoanelor care fug de războiul din Ucraina.
Ucrainenii care ajung în UE sunt protejaţi iniţial timp de un an, dar aceasta poate fi prelungită cu încă doi ani în total.
Ministrul german de interne, Nancy Faeser, a calificat drept „istorică” actuala cooperare europeană în ceea ce priveşte ajutorul acordat refugiaţilor din criza ucraineană.
Ea a declarat că ţara sa va primi refugiaţi din Ucraina, indiferent de naţionalitatea acestora.
„Vrem să salvăm vieţi. Acest lucru nu depinde de paşaport”, a declarat Faeser pentru tabloidul german Bild am Sonntag în declaraţii publicate duminică şi preluate de DPA, potrivit Agerpres.
„Marea majoritate a celor care au fugit sunt cetăţeni ucraineni. Persoane din alte ţări care aveau deja un drept de şedere permanentă în Ucraina aduc acest statut cu ei”, a explicat Faeser. „Nici ei nu trebuie să treacă printr-o procedură complexă de azil”.
Oamenii din Ucraina care au fugit de război vor putea călători gratuit cu trenul în România și în Ungaria, potrivit unei decizii comune a guvernelor României și Ungariei anunțată sâmbătă seara.
Astfel, biletul emis de CFR Călători va fi valabil până la frontiera cu Ungaria, unde un refugiat va primi alt bilet cu titlu gratuit de la operatorul feroviar ungar, MAV.
CFR anunță că toți cetățenii străini care provin din Ucraina vor beneficia în România de călătorii gratuite cu trenul.
De asemenea, din cauza numărului mare de călători, CFR urmează să deschidă alte două case pentru bilete internaționale și încă 7 pentru călătorii interne la Gara de Nord din București.
„Biletele acordate cu titlu gratuit vor permite circulaţia pe teritoriul naţional pentru persoanele refugiate, dar şi continuarea călătoriei dincolo de frontieră, după ce vor primi de la operatorul feroviar ungar, în tren, alte bilete cu titlu gratuit”, anunță un comunicat al CFR Călători, citat de Agerpres.
Președintele Klaus Iohannis a amintit de intenția României de a crește cheltuielile de apărare și de constituirea unui Grup de Luptă NATO pe teritoriul țării noastre.
„În plan securitar, la nivelul NATO, s-au accelerat măsurile de pregătire a forțelor Aliate și se lucrează pentru consolidarea pe termen lung a posturii NATO pe Flancul Estic. Țara noastră va continua demersurile pentru consolidarea semnificativă a posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic, în special la Marea Neagră, prin dislocarea de forțe aliate și prin constituirea accelerată a Grupului de Luptă din România.
În afară de aceasta, România își va consolida propria capacitate de apărare. Intenționăm să creștem cheltuielile militare de la 2% din PIB, cât sunt în prezent, la 2,5%. Este important să asigurăm condiții mai bune pentru înzestrarea forțelor noastre armate, pentru a se instrui mai bine și a răspunde mai eficient nevoilor operaționale ale Armatei României și provocărilor de securitate actuale și în perspectivă”, a mai arătat Klaus Iohannis.