Un vânzator își învața fiul cum se face negustorie. Fiul se ascunde în magazie de unde trage cu urechea. Intră un tip.
– Semințe de iarba aveți?
– Desigur. De care doriți? Înaltă, rară, deasă…?
– Păi… înaltă și deasă.
– Așa. Deci, un sac de iarbă și o coasă.
– Coasă???
– Păi da. Crește iarba, trebuie sa scapați de ea. O cosiți cu coasa.
– Aveți dreptate. Și o coasa.
– Deci, un sac de iarbă, o coasă și o greblă.
– Dar grebla de ce???
– Ați cosit iarba, nu? Cu ce o adunați? Aveți nevoie de o greblă.
– Dați și o greblă atunci.
– Așa. Un sac de semine de iarbă, o coasă, o greblă și o furcă.
– Furca? Ce sa fac cu ea?
– Ați cosit, ați adunat iarba, dar trebuie s-o puneți în capițe, nu? Pentru asta aveți nevoie de furcă.
– Bine. M-ați convins. Sa fie și o furcă.
Negustorul aduce produsele, cumparatorul platește și pleaca mulțumit.
– Ei,- zice negustorul catre fiul său, – ai înțeles?
– Da tata.
– Tu urmezi.
De data asta tatăl se ascunde în magazie. Intra o femeie.
– OB-uri aveți?
– Da doamnă. La bucata sau la pachet?
– Dați-mi un pachet.
– Așa. Un pachet de OB și o coasă electrică.
– Dar coasa n-am cerut! Aia pentru ce-i???…
Este un banc tratati-l ca atare!