În calendarul ortodox, data de 19 februarie 2026 este dedicată pomenirii Sfinților Apostoli Arhip, Filimon și a soției acestuia, Apfia. Această sărbătoare amintește de sacrificiul unei familii creștine din primele secole, care și-a dedicat viața și bunurile răspândirii credinței.
Sfinții Apostoli Arhip, Filimon și Apfia sunt figuri centrale ale creștinismului timpuriu, fiind menționați în epistolele Sfântului Apostol Pavel din Noul Testament. Sfântul Arhip a făcut parte din grupul celor șaptezeci de apostoli și a servit ca episcop în cetatea Colose din regiunea Frigia.
Potrivit scrierilor bisericești, Sfântul Filimon a fost convertit la creștinism și botezat de Sfântul Apostol Pavel în perioada în care acesta activa în Efes. După primirea tainei botezului, Filimon și-a pus întreaga avere în slujba Bisericii, transformându-și propria locuință într-un spațiu destinat rugăciunii și învățăturii creștine.
Sfânta Apfia, soția lui Filimon, a avut un rol activ în comunitate, ocupându-se atât de propovăduirea cuvântului divin, cât și de asistența socială. Casa celor doi soți nu a funcționat doar ca biserică, ci a servit și drept spital (bolniță) și adăpost pentru străini.
Sfântul Apostol Arhip, care a fost ucenic al Sfântului Pavel, este identificat în textele sfinte ca fiind fiul lui Filimon și al Apfiei. Întreaga familie a suferit martiriul în timpul persecuțiilor declanșate de împăratul Nero. În timp ce comunitatea creștină era adunată în casa lui Filimon pentru Sfânta Liturghie, un grup de păgâni a descins în locuință în timpul unei sărbători idolatre.
Cei trei au fost capturați și prezentați în fața lui Artocles. Din cauza refuzului lor categoric de a se închina idolilor, autoritățile au ordonat execuția întregii familii, conform informațiilor furnizate de pravila.ro.
Pentru această zi de sărbătoare, Biserica propune un canon de rugăciune specific. Troparul Sfinţilor Apostoli Filimon, Arhip şi Onisim, pe glasul al 3-lea, glăsuiește: „Sfinţilor Apostoli, rugaţi pe Milostivul Dumnezeu ca să dea iertare de greşeli sufletelor noastre.”
În cadrul slujbei, Cântarea 1 îl invocă pe Sfântul Filimon: „Umblând prin Locaşurile cele Cereşti cu bucurie, lucrătorule de cele sfinte, dă-mi mie har, celui ce laud cu Dumnezeiască insuflare sfântă pomenirea ta, că tu te-ai mărit.” De asemenea, textele religioase subliniază că acesta, „cu râurile cuvintelor tale ai adăpat inimile şi le-ai gătit a lucra înţelegeri cereşti cu credinţă, Fericite Apostole Filimon, vrednicule de laudă.”
Condacul sărbătorii, pe glasul al 4-lea, cere protecția sfântului pentru credincioși: „Sfinţite Apostole al lui Hristos Filimon, pe cei ce cu credinţă săvârşesc astăzi preasfântă pomenirea ta, izbăveşte-i pe toţi de tot felul de ispite şi de necazuri.”
Rugăciunile continuă cu laude la adresa întregii familii și a Sfântului Onisim, descriși ca „stelele care luminează marginile pământului”. În Cântarea a 9-a, este preslăvit momentul trecerii lor la cele veșnice: „Cât este de minunat şi cât este de bun obiceiul tău, cât este de frumoasă vieţuirea ta, cât este de slăvită adormirea ta, fericite Apostole! Cât a fost de luminată ziua în care ai lăsat cele de pe pământ şi te-ai suit în sferele cerurilor, veselindu-te!”
Sedelna zilei rezumă misiunea lor spirituală: „Cu plugul cuvântului bine lucrând inimile cele înţelenite, lucrătorule de cele sfinte, le-ai gătit a lucra cunoştinţa cea Dumnezeiască şi surpând capiştile idolilor, ai ridicat biserici întru Slava Ziditorului tău, fericite. Pentru aceasta, adunându-ne, mărim sfântă pomenirea ta, Apostole Filimon, în Duh Luminat sfinţindu-ne şi cu un glas strigăm ţie: roagă-te lui Hristos Dumnezeu, iertare de greşeli să dăruiască celor ce prăznuiesc sfântă pomenirea ta.”
