În calendarul creștin-ortodox al anului 2026, sărbătoarea Înălțării Domnului, cunoscută în tradiția populară și sub numele de Ispas, este marcată pe data de 21 mai. Potrivit informațiilor de pe crestinortodox.ro, acest moment este descris în Sfintele Scripturi ca o separare vizibilă a Mântuitorului de apostolii Săi, reprezentând însă o tranziție către o prezență spirituală permanentă.
Semnificația religioasă a Înălțării Domnului
Sărbătoarea nu are o dată fixă în calendar, fiind stabilită anual la 40 de zile după Paște. Din acest motiv, data variază, însă celebrarea are loc întotdeauna într-o zi de joi. Anul acesta, evenimentul are o importanță deosebită, deoarece se suprapun trei momente fundamentale: Înălțarea Domnului, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena și Ziua Eroilor.
Dincolo de aspectul istoric, ziua are o semnificație teologică profundă. În viziunea creștină, acest moment simbolizează ridicarea naturii umane, asumată de Hristos, către slava divină. Astfel, mesajul transmis este că ființa umană nu este limitată la viața pământească, ci este chemată spre o existență spirituală înaltă. Tradiția bisericească subliniază că Iisus Hristos rămâne prezent în lume prin Duhul Sfânt.
Tradiții, obiceiuri și superstiții de Ispas
Înălțarea Domnului este însoțită de numeroase datini care împletesc elementele religioase cu cele populare. Un element central este salutul specific pe care credincioșii îl folosesc în această zi: „Hristos S-a înălțat!”, la care se răspunde cu „Adevărat S-a înălțat!”.
În lăcașurile de cult se oficiază slujbe speciale, iar credincioșii obișnuiesc să aducă pentru sfințire colaci, ouă roșii, cozonac și vin. Aceste alimente sunt ulterior împărțite pentru pomenirea celor trecuți în neființă, existând credința populară că în această zi sufletele celor adormiți se înalță la cer.
În paralel, Înălțarea coincide cu Ziua Eroilor, moment în care sunt comemorați cei care și-au dat viața pentru patrie, atât prin rugăciuni în biserici, cât și prin ceremonii la monumentele dedicate acestora.
Conform datelor publicate de stirileprotv.ro, în diverse regiuni ale țării se păstrează obiceiuri cu rol protector:
- Oamenii pun la porți și la ferestre frunze de nuc sau de leuștean pentru a aduce liniște în cămin și pentru a alunga necazurile.
- Se evită înstrăinarea obiectelor din gospodărie pentru a nu pierde „sporul” casei.
- În trecut, se efectuau ritualuri menite să asigure sănătatea animalelor și bogăția recoltelor viitoare.
