Ambele reactoare ale Centralei Nucleare de la Cernavodă sunt oprite, după ce Dunărea a coborât la un nivel care nu mai permite răcirea în condiții normale. Cele două unități acoperă în jur de 20% din producția de energie a României. Autoritățile transmit că nu există risc de blackout și că nu vor exista raționalizări, dar recunosc că importurile vor crește.
Ce s-a întâmplat la Cernavodă
Unitatea 1 a fost deconectată la sfârșitul lunii iulie, reducând producția internă de energie cu aproximativ 10%, în plin val de caniculă și consum ridicat.
Unitatea 2, singura rămasă operațională, a fost oprită controlat joi, 13 august, începând cu ora 7 dimineața. „Decizia noastră de a opri, joi, 13 august, la ora 7 dimineaţa, în mod controlat este legată de nivelul în Dunăre şi de prognoza de scădere, care nu ne mai permite funcţionarea în condiţii normale”, a declarat directorul Centralei Nuclear-Electrice, Romeo Urjan. Procedura a durat câteva ore, iar în jurul prânzului centrala era la putere zero și deconectată de la Sistemul Energetic Național.
În datele Transelectrica, oprirea Reactorului 2 apare programată din 13 august, ora 11:00, până pe 30 august.
Cele două unități de la Cernavodă au câte 700 de megawați fiecare și sunt cele mai mari unități de generare din România.
De ce a fost nevoie de oprire
Motivul este debitul Dunării, ajuns la un minim istoric. Fluviul a coborât la aproximativ 1.370–1.375 metri cubi pe secundă la intrarea în țară, iar la Cernavodă a fost atins pragul de -230 de centimetri, cel care declanșează procedurile de oprire.
Apa Dunării este folosită pentru răcirea reactoarelor. Fără un debit suficient în zona de aspirație a pompelor, centrala nu mai poate funcționa în parametri de siguranță.
Autoritățile au încercat să câștige timp printr-o intervenție pe brațul Bala: patru barje au fost scufundate pentru a redirecționa o parte din debit spre Dunărea Veche și, implicit, spre centrală. Operațiunea a fost amânată de două ori din cauza curenților puternici, care puneau în pericol viața muncitorilor. Primele estimări vorbeau despre încă nouă zile de funcționare câștigate, însă ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că estimarea nu mai este valabilă: „S-a creat un obstacol, un dâmb, care practic a reorientat debitul de apă”.
Ce spun autoritățile despre blackout
Mesajul oficial este că nu există motive de panică. Secretarul de stat Cristian Bușoi a declarat că nu există risc de blackout și că nu vor exista raționalizări ale energiei, dar că importurile vor crește.
Pentru acoperirea deficitului, Grupul 4 de la Rovinari, pe cărbune, urmează să fie redeschis. Complexul Energetic Oltenia a transmis că operaționalizarea grupului se poate face în opt ore.
În paralel, Guvernul a aprobat un Plan de pregătire pentru riscuri în domeniul energiei electrice, iar premierul Ilie Bolojan a pregătit un act normativ pentru deconectarea marilor consumatori de energie, ca măsură de rezervă în cazul unui blackout. Ministerul Sănătății a transmis că toate spitalele au variante pregătite în cazul unei căderi a sistemului energetic național.
Nuclearelectrica și-a activat mecanismul de forță majoră pentru contractele de vânzare a energiei, urmând să comunice partenerilor contractuali o estimare a perioadei în care nu își va putea îndeplini obligațiile.
Nu toate vocile din piață sunt la fel de liniștite. Experți în energie au avertizat asupra unor scenarii mai pesimiste, în care asigurarea consumului fără întreruperi devine dificilă, iar prețurile pot crește semnificativ. În orele de vârf, România depinde de importurile de electricitate din Bulgaria, iar situația s-ar complica dacă ar fi oprită și centrala nucleară de la Kozlodui.
Seceta lovește și alimentarea cu apă
Nivelul scăzut al Dunării este doar o parte dintr-o problemă mai mare. Potrivit unei notificări a Apelor Române privind restricțiile, 181 de localități cu sisteme centralizate de alimentare erau afectate de deficitul rezervei de apă, alimentarea făcându-se cu dificultate, cu restricții sau intermitent, în anumite intervale orare.
Cele mai afectate județe sunt Alba, cu 45 de localități, Neamț, cu 39, și Bihor, cu 30.
Ce înseamnă asta pentru facturi
Consecința pe termen scurt se vede la buzunar. Energia adusă din import și cea produsă în grupuri pe cărbune costă mai mult decât cea nucleară, iar costurile ajung în ofertele trimise consumatorilor.
Estimările specialiștilor pentru intervalul septembrie 2026 – septembrie 2027 arată un preț final pentru consumatorii casnici între 1,40 și 1,62 lei pe kilowatt-oră, cu TVA inclus, în funcție de furnizor și de zona de distribuție. Estimarea presupune însă că nu apare un nou șoc major — iar o oprire prelungită a Reactorului 2 este exact unul dintre riscurile menționate.
