Profesorul doctor Alexandru Vlad Ciurea a condus zece ani Spitalul de Urgență Bagdasar-Arseni, unde a lucrat în total 50 de ani. A făcut aproape 23.000 de operații pe creier, iar 17 ani a operat exclusiv copii, cel mai mic pacient având doar două zile.
Cu o asemenea experiență, sfaturile lui despre grija față de creier merită citite cu atenție. Iată ce recomandă pentru începutul zilei și nu numai.
Primele minute ale dimineții
Medicul spune că ar trebui să ne trezim cât mai devreme, să deschidem larg geamurile și să facem câteva exerciții de inspirație și expirație. Amintește de un profesor din Academia rusă, care a trăit un timp în Siberia și susținea că aerul curat de acolo ar putea ține un om în viață 150 de ani. Ideea este ca aerul proaspăt să ajungă bine în plămâni.
Aceste mișcări mici îi dau creierului ocazia să se „încălzească” și să pornească toate circuitele. După ele, urmează două pahare cu apă la temperatura camerei.
Primul pahar, spune doctorul, este extraordinar, pentru că ajută la evacuarea tubului digestiv. Al doilea intră în circulație și pune „locomotiva” în mișcare.
Micul dejun, masa de la prânz și ce îi place creierului
Micul dejun trebuie luat în liniște, nu pe fugă și nu în picioare. Fără scandal, fără zgomot, fără țigară. Să fie mai mult decât o pauză: o plăcere.
Profesorul recomandă sucul de dimineață din citrice, bogat în caroten și oligoelemente, care aduce energie. În general, creierul are nevoie de aer curat, de apă, de mâncare sănătoasă și fără grăsime, dar și de un dulce bun, cum este mierea. Îi place și ciocolata, însă zahărul îi face rău prin modificările chimice pe care le produce.
Carnea, în cantități mici, este potrivită pentru organism, mai ales cea cu puține calorii, precum curcanul și peștele. Grăsimea și slănina nu sunt pe placul creierului. O dată, de sărbători, se poate, dar în rest nu aduc nimic bun.
La prânz, medicul sfătuiește să mâncăm puțin. Altfel, sângele se duce spre stomac, creierul rămâne ischemizat și ne apucă somnul. În loc de sucuri acidulate, el preferă apa la temperatura camerei.
Creierul are două intervale de activitate maximă: între 10:00 și 12:00 și între 16:00 și 18:00. Dacă a obosit, putem să-i dăm puțină cafea, băută încet, și un dulce fără zahăr.
Somnul, zâmbetul și mișcarea
În timpul somnului, creierul nu se odihnește de tot. Menține în activitate organele interne și leagă gândirea, judecata și memoria. De aceea, cine se culcă având în minte o problemă grea găsește adesea răspunsul a doua zi, cu mintea liniștită. Prin urmare, nu are rost să stăm nedormiți.
Cel mai bun prieten al creierului nu este Facebook-ul, ci zâmbetul, spune profesorul. Trebuie să alungăm tristețea și monotonia și să ne bucurăm.
Creierul trebuie exersat: să vorbim în grup, să fim deschiși, să ieșim la plimbare, să călătorim, să citim și să scriem, să rezolvăm cuvinte încrucișate sau puzzle-uri. Memoria nu trebuie lăsată să zacă.
Medicul ține minte trei lucruri esențiale: vorbirea, scrisul și mișcarea. Adaugă muzica adevărată și dansul, despre care spune că s-a dovedit că ajută la prevenirea bolii Alzheimer.
Când creierul este prea solicitat
Tot mai mulți oameni suferă de epuizare nervoasă. Creierul este suprasolicitat, alimentația nu este cea de care are nevoie, somnul e insuficient, iar în final oboseala poate duce la accident vascular cerebral.
Neurochirurgul spune că AVC-ul apare tot mai des și la tineri, din cauza unei vieți dezorganizate. Țigările, alcoolul, internetul și suprasolicitarea nervoasă obosesc creierul, iar de la oboseală până la AVC nu mai este decât un pas.
Semnalele neurologice care trebuie luate în serios sunt agitația, pierderea vorbirii, starea de oboseală, o mână mai slabă sau un picior care „scapă”.