Pe măsură ce vremea se răcește, tot mai mulți oameni se întreabă când vine prima ninsoare și cum va fi iarna care urmează. Cele mai noi estimări, actualizate în octombrie, vorbesc despre un sezon cu mai puțină zăpadă decât de obicei în multe regiuni ale Europei.
Pentru România, începutul iernii ar putea fi mai sărac în ninsori. În a doua parte a sezonului, condițiile ar putea deveni mai favorabile zăpezii.
Ce spun modelele climatice
O analiză publicată de Severe Weather Europe a folosit șase modele climatice pentru a estima cât de multă zăpadă va cădea în sezonul rece 2026–2027. Rezultatele arată o tendință de scădere a ninsorilor în vestul, centrul și sudul continentului, inclusiv în zona din care face parte România.
Asta nu înseamnă o iarnă fără zăpadă. Chiar și într-un sezon cu precipitații sub medie pot apărea ninsori puternice, viscol și ger.
Deocamdată, meteorologii nu pot spune data exactă a primei ninsori în București, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Constanța sau alte orașe.
Decembrie 2026: un start mai slab
Estimările sezoniere nu arată pentru decembrie un semnal puternic de zăpadă peste media obișnuită. La câmpie, stratul de zăpadă s-ar putea forma mai greu sau s-ar topi repede.
Vremea va diferi totuși de la o zonă la alta. La munte, temperaturile mai scăzute favorizează ninsoarea, chiar dacă în orașele de la altitudini mici plouă. O năvălire de aer rece poate aduce zăpadă și în sudul sau estul țării, indiferent de tendința generală.
Dacă așteptați zăpadă de Crăciun, răbdarea e singura soluție: prognozele actuale nu pot confirma dacă va ninge pe 25 decembrie sau de Revelion. Vom afla abia din prognozele făcute mai aproape de sărbători.
Ianuarie 2027: se pot schimba lucrurile
După un început posibil mai slab, ianuarie ar putea aduce schimbări în circulația atmosferică. Modelele sugerează că, în unele regiuni din emisfera nordică, ninsorile devin mai probabile în a doua parte a sezonului.
În România, ianuarie rămâne o lună în care pot apărea ger, ninsori și viscol. Nu se poate spune însă dacă zăpada va fi mai abundentă la început, la mijloc sau la sfârșitul lunii.
Chiar dacă temperaturile medii ale sezonului vor fi peste normal, țara poate trece prin perioade scurte de frig puternic și precipitații bogate.
Februarie 2027: luna cu cele mai mari speranțe
Una dintre cele mai interesante informații din actualizare privește februarie. Hărțile arată că unele regiuni din estul și nord-estul continentului ar putea avea condiții mai bune pentru ninsori. Semnalul pentru acumulări de zăpadă este mai pronunțat decât în prima parte a iernii.
Sezonul rece ar putea deveni deci mai activ spre final. Pentru România nu există însă nicio confirmare că februarie va fi cea mai ninsă lună. Estimările acoperă regiuni întinse, iar între nord, sud, est și vest diferențele pot fi mari.
București și munte: ce e diferit
În Capitală, care se află în zonă de câmpie, stratul de zăpadă depinde mult de temperatura din timpul precipitațiilor. Dacă aerul e destul de rece, poate ninge chiar și într-un sezon mai blând. Dacă temperaturile sunt pozitive, vine ploaia sau lapovița. Nu se poate spune acum dacă prima zăpadă va veni în noiembrie, decembrie sau abia în 2027.
La munte, altitudinea ajută: zăpada apare mai devreme, adesea înainte să ajungă în marile orașe. Asta nu garantează însă deschiderea timpurie a pârtiilor. La Poiana Brașov, Sinaia, Predeal, Azuga, Bușteni, Straja sau Ranca, startul sezonului depinde de temperaturile locale și de cantitatea reală de zăpadă.
Turiștii vor găsi cele mai utile informații în prognozele locale și în măsurătorile stratului de zăpadă, publicate înaintea vacanțelor.
Ce s-a schimbat față de luna trecută
Actualizarea din octombrie a adus modificări față de estimările de cu o lună înainte. Modelul european ECMWF arată acum cantități de zăpadă mai mici pentru multe regiuni. Diferențele față de prognoza din septembrie sunt:
- Europa de Sud și Balcani: reducere de aproximativ 7,4 centimetri.
- Europa Centrală și Alpi: scădere de aproximativ 7,3 centimetri.
- Europa de Sud-Est, inclusiv România: reducere de aproximativ 5,2 centimetri.
Cifrele nu reprezintă cantitatea totală de zăpadă care va cădea. Ele arată doar diferența dintre estimările succesive ale modelelor.
El Niño și vortexul polar: două necunoscute
Specialiștii urmăresc posibilitatea unui episod puternic El Niño, un fenomen în care apele de la suprafața Pacificului tropical se încălzesc neobișnuit. El poate schimba circulația atmosferică la scară mare. Efectele sunt mai clare în America de Nord, în timp ce în Europa lucrurile sunt mai complicate, pentru că vremea mai depinde de Atlantic și de masele de aer rece. Un El Niño puternic nu înseamnă automat o iarnă caldă și fără zăpadă în România.
Al doilea factor este vortexul polar. Dacă el se perturbă, aerul rece poate coborî spre latitudini mai joase. Când întâlnește sisteme care aduc precipitații, apar ninsori și viscole. Analiza ia în calcul astfel de perturbări în a doua parte a iernii, dar scenariul nu este confirmat.
Deci, fără zăpadă?
Nu. Estimările nu susțin ideea unei ierni complet lipsite de zăpadă. Cantitatea totală ar putea fi mai mică decât media, dar asta nu exclude zile cu minus, ninsori puternice sau viscol.
La munte, zăpada se poate forma mai devreme și poate rezista mai mult. În zonele joase, vremea poate alterna între ploaie, lapoviță și ninsoare. Informații mai precise vor apărea pe măsură ce Administrația Națională de Meteorologie publică prognozele pentru lunile de iarnă.
Articolul prezintă estimări sezoniere bazate pe analiza Severe Weather Europe din octombrie 2026. Ele indică tendințe generale, nu date exacte, și se pot modifica.
Notă: Acest articol a fost realizat cu ajutorul inteligenței artificiale (AI), pe baza unor informații din surse publice.