Două indexări anulate, una după alta, au lăsat un gol în bugetul fiecărui pensionar din România. Calculele arată o pierdere de peste 12.800 de lei într-un interval de doi ani, într-o perioadă în care prețurile la alimente, energie și medicamente au crescut constant.
Suma pierdută: 12.840 de lei
Potrivit datelor prezentate de Realitatea PLUS, românii au pierdut 12.840 de lei în doi ani din cauza pensiilor înghețate. Specialiștii avertizează că situația este cu atât mai gravă cu cât scumpirile au lovit în același timp aproape toate categoriile de cheltuieli.
Pierderea nu vine dintr-o tăiere directă a pensiei. Vine din majorările care ar fi trebuit să se aplice și nu s-au aplicat.
Cum s-a ajuns aici
Valoarea punctului de referință, indicatorul după care se calculează pensiile, a fost stabilită la 81 de lei la 1 septembrie 2024. Legea prevede ca acest punct să fie indexat anual cu rata inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut.
Ce ar fi trebuit să se întâmple:
- 1 ianuarie 2025 — indexare de aproximativ 12%, punctul de referință ar fi urcat la circa 90 de lei.
- 1 ianuarie 2026 — indexare de aproximativ 7%, punctul ar fi ajuns la circa 96 de lei.
Niciuna dintre cele două majorări nu a fost aplicată. În ultimii doi ani, valoarea punctului ar fi trebuit să crească cu 15 lei. A rămas la 81 de lei.
Efectul se vede în pensia medie. În 2024, pensiile crescuseră cu aproape 550 de lei, ajungând la o medie de aproximativ 2.750 de lei. La 1 ianuarie 2026, după un an și jumătate, media ajunsese la 2.818 lei — o creștere de doar 3% într-o perioadă în care inflația a mușcat mult mai mult.
Salariile au crescut, pensiile nu
Comparația care i-a nemulțumit cel mai tare pe seniori vine din chiar acest an. De la 1 iulie 2026, salariile au crescut cu 6,8%, în timp ce punctul de referință a rămas înghețat la 81 de lei, blocând majorarea legală de 7% pentru pensionari.
La asta se adaugă contribuția la asigurările sociale de sănătate, care se aplică în continuare în 2026 pensiilor mai mari de 3.000 de lei.
Cum stau lucrurile în alte țări europene
Comparația cu vestul Europei arată contrastul. În Germania, pensiile au fost indexate cu 4,57% în iulie 2024 și cu 3,5% în iulie 2025. În Franța, indexarea a fost de 5,3% în ianuarie 2024 și de 2,2% în ianuarie 2025. În România, în același interval, indexarea a fost zero de două ori la rând.
Recalculările întârzie și ele
Peste această situație se suprapune nemulțumirea legată de recalculare. În intervalul 2024 – ianuarie 2026, Avocatul Poporului a primit peste 1.800 de petiții privind modul în care sunt soluționate cererile de pensionare și de recalculare.
Casa Națională de Pensii Publice a explicat că întârzierile vin din volumul mare de cereri raportat la numărul de angajați, din complexitatea dosarelor care presupun hotărâri judecătorești sau recalculări succesive și din migrarea datelor din sisteme informatice vechi. Instituția a transmis că pensionarii nu vor pierde niciun drept, pentru că eventualele diferențe rezultate din recalculare vor fi plătite retroactiv.
Ce urmează în 2027
Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat că nu vede niciun motiv pentru care pensiile să nu fie indexate la 1 ianuarie 2027. Potrivit calculelor, indexarea ar fi de aproximativ 13%, iar punctul de referință ar urca de la 81 la 91 de lei.
Rămâne însă un „dacă” important: aceste creșteri depind de reducerea deficitului bugetar și a datoriei publice, o țintă pe care România o urmărește de mai mulți ani fără s-o atingă.
Ce poți verifica acum
Talonul de pensie. Culoarea cuponului spune ceva despre plata ta: verde pentru pensiile acordate în baza legilor speciale, gri pentru sume suplimentare sau diferențe de plată, mov pentru pensia virată pe card, roșu pentru plata prin mandat poștal, galben pentru pensiile foștilor membri CAP. Dacă talonul își schimbă culoarea de la o lună la alta, poate fi semnul unei recalculări sau al unei modificări a drepturilor.
Decizia de recalculare. Dacă nu ai primit-o încă, poți solicita informații la casa teritorială de pensii de care aparții. Diferențele se plătesc retroactiv, de la data la care ți se cuvin.
Dosarul. Cele mai multe întârzieri apar din adeverințe lipsă sau neconcordanțe în acte. Merită verificat din timp, nu după ce primești o decizie mai mică decât te așteptai.
