Parlamentul a învestit marți Guvernul condus de Luca Niculescu. Votul pune capăt celei mai lungi crize politice prin care a trecut România după 1989.
Cabinetul a depășit lejer pragul de 233 de voturi necesare. Numărătorile paralele ale partidelor indicau o primă estimare de 280 de voturi „pentru” și 58 „împotrivă”.
Primele cuvinte ale premierului
La scurt timp după vot, Luca Niculescu a mulțumit partidelor care l-au susținut. „Cu emoție și responsabilitate am primit acest vot. Este un moment important pentru România, ieșim din aproape șase luni de criză, ne punem imediat pe treabă”, a spus acesta.
În discursul din plen, premierul a vorbit despre un interimat de peste cinci luni, resimțit de oameni în facturi și în nesiguranța locului de muncă. Potrivit lui, miza este dacă România rămâne captivă în „liniile roșii” sau găsește forța să treacă peste acest moment.
Niculescu a promis un guvern care aduce bani și investiții în țară și creează locuri de muncă. A anunțat și că „de mâine, intrăm în urgențe”.
Cum a decurs ziua votului
Votul a fost cu bile: bila albă a însemnat „pentru”, iar cea neagră „împotrivă”. Ședința comună a Camerelor a început la ora 14:00, după ce dimineața au fost audiați în comisii ultimii cinci miniștri propuși.
Ilie Bolojan a spus că PNL va da „un vot de necesitate, un vot pentru încheierea acestei crize”. Sorin Grindeanu a întrebat dacă țara rămâne blocată în „criza și haosul de dreapta” sau este scoasă de acolo.
George Simion a anunțat „zero voturi” din partea AUR și a cerut libertate pentru Călin Georgescu. Kelemen Hunor a spus liniștit, înainte de vot: „Nu am nicio emoție, trece”. După el, câțiva liberali nu aveau să vină în sală, ca să nu voteze împotrivă, fără să schimbe scorul.
Un episod inedit: senatorul Ninel Peia a venit în Parlament cu agheasmă, busuioc și tămâie pentru noul premier.
Cum se ajunge la majoritate
Susținerea vine din PSD (127 de parlamentari), PNL (81) și UDMR (31), în total 239 de voturi. La ele se adaugă minoritățile (17), grupul UPR din Cameră (16), neafiliații (14 deputați și 8 senatori) și grupul PACE din Senat (7). Astfel, se putea ajunge aproape de 300 de voturi.
Cabinetul are 11 miniștri PSD și 7 independenți, iar premierul este și el independent. AUR și USR n-au votat guvernul, iar unii parlamentari PNL au anunțat că nu sprijină un executiv cu miniștri PSD.
Urgențele de pe masa noului Guvern
Prima prioritate este rectificarea bugetară, pentru a evita colapsul sistemului medical. Sănătatea are nevoie de 227 de milioane de lei până la finalul lunii. Fără bani, ar putea fi blocate plățile, iar bolnavii cronici ar risca să rămână fără servicii și medicamente.
În plus, după o hotărâre definitivă a instanței, statul trebuie să achite restanțe salariale magistraților. Penalitățile cresc zilnic, iar suma acumulată ar ajunge, potrivit surselor, la 13 miliarde de lei.
Urmează discuțiile despre pensii și salarii după doi ani de înghețare. PSD vrea o indexare a pensiilor de 7%, dar cifra se stabilește la construirea bugetului. O creștere de 7% a salariilor bugetarilor ar costa statul încă aproximativ 13 miliarde de lei. Sindicatele cer salariul minim la 5.000 de lei, iar Guvernul trebuie să le consulte pe ele și pe patronate.
Ce prevede programul de guvernare 2026–2028
Documentul recunoaște costurile ajustării bugetare. Deficitul cash s-a redus de la 4,51% la 2,89% din PIB, dar producția industrială a scăzut cu 3,7%. Între mai 2025 și iunie 2026 s-au pierdut aproximativ 70.000 de locuri de muncă, 76% dintre ele în industrie. FMI estimează pentru 2026 o scădere economică de 0,5%.
Printre atuuri sunt enumerate resursele energetice (inclusiv gazul din Neptun Deep, din 2027), sectorul IT&C, cu 6,67% din PIB în 2024, și cei 1.477 km de autostrăzi și drumuri expres. La acestea se adaugă un beneficiu net de peste 72 de miliarde de euro din fonduri europene.
Printre obiective se numără:
- Sănătate: accent pe prevenție, medicina de familie și ambulatoriu.
- Energie: peste 5.000 MW noi până la finalul lui 2027.
- Infrastructură: finalizarea șantierelor începute, cu prioritate pentru calea ferată.
- Apărare: creșterea treptată a cheltuielilor spre 5% din PIB.
- Educație: corectarea graduală a efectelor Legii 141/2025 și trei reforme de durată.
Executivul promite responsabilitate bugetară, dialog cu partenerii sociali și evaluarea măsurilor cel puțin o dată pe lună.
Notă: Acest articol a fost realizat cu ajutorul inteligenței artificiale (AI), pe baza unor informații din surse publice.