Curtea de Apel București a publicat motivarea deciziei prin care arestul preventiv al lui Călin Georgescu a fost prelungit cu 30 de zile. Documentul explică de ce judecătorii au considerat că măsura trebuie menținută.
Printre argumente se numără discuțiile despre o posibilă plecare din țară, ideea obținerii azilului politic în Italia și actele găsite la percheziții. Între timp, Cristela Georgescu a reacționat public, spunând că apărarea nu ar fi primit oficial motivarea.
Ce a hotărât instanța
Potrivit hotărârii din 28 octombrie, Curtea de Apel București a admis contestația DIICOT. Arestul preventiv al lui Călin Georgescu și al lui Ionel Rusen a fost menținut până la 27 noiembrie 2026. Decizia este definitivă.
Argumentele judecătorilor
Un prim element sunt discuțiile dintre Georgescu și Ionel Rusen despre plecarea din România. Conform instanței, Georgescu i-ar fi cerut să găsească în Italia o locuință securizată, cu o anexă pentru personalul care l-ar fi însoțit.
Magistrații au menționat și conversații despre plecarea împreună cu familia și despre evitarea oricărei identificări a acestor demersuri. În încheiere este redat un fragment interceptat: „Important e să nu detecteze nimeni nimic. Asta mă interesează cel mai mult. Să nu care cumva să se afle, să nu care cumva să existe vreun miros de orice gen”.
Instanța a amintit și discuții din luna mai 2025 despre posibile demersuri pentru azil politic în Italia. Acestea ar fi vizat atât pe Călin Georgescu, cât și pe cei care l-ar fi sprijinit.
Documentele de la percheziții
Alt punct analizat sunt actele descoperite la perchezițiile din 21 septembrie 2026. Printre ele ar fi un document cu mențiunea „Diplomatic Passport – Order of Malta”, pe numele lui Georgescu, și un document de identitate diplomatică.
Ambasada Ordinului Suveran Militar de Malta în România a transmis public că organizația nu l-ar fi avut ca membru și că nu a emis documentul. Apărarea a susținut că nu era vorba despre acte oficiale de călătorie, ci despre legitimații ale unei organizații private, nefolosite la trecerea frontierei.
Acuzațiile informatice, fără suspiciune rezonabilă deocamdată
Procurorii susțin că, după percheziții, Georgescu ar fi cerut ajutorul cuiva pentru a-și verifica locuința și mașinile, în căutarea unor dispozitive de supraveghere. Apărarea spune că au fost simple măsuri de precauție.
Curtea a precizat că, în acest moment, elementele din dosar privind presupusele infracțiuni informatice nu constituie o suspiciune rezonabilă care să justifice o măsură preventivă. Procurorii trebuie să clarifice aceste acuzații prin probe, conform legii.
Ce rămâne în dosar
Suspiciunea rezonabilă a fost menținută pentru constituirea unui grup infracțional organizat și pentru înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. Acestea țin de o presupusă finanțare externă pentru societatea Real Concrete Land.
Potrivit motivării, suma de 1,1 milioane de euro ar fi fost cerută și plătită drept garanție, dar nu ar fi fost returnată. Apărarea spune că a fost o relație contractuală, iar banii ar fi reprezentat plata pentru închirierea unei garanții bancare.
Judecătorii au considerat că arestul la domiciliu sau controlul judiciar nu sunt suficiente acum. Au invocat gravitatea faptelor, valoarea prejudiciului și riscul de sustragere de la urmărirea penală.
În fața instanței, Georgescu a spus că este nevinovat și că nu vrea să se sustragă anchetei. El a afirmat că vrea să își dovedească nevinovăția în fața românilor și a familiei.
Reacția Cristelei Georgescu
După apariția informațiilor, Cristela Georgescu a postat un mesaj video pe contul de Facebook al soțului ei. Ea spune că motivarea a ajuns în presă înainte să fie comunicată oficial apărării.
„Pentru a câta oară află presa, înaintea apărării și a familiei, ce se întâmplă în dosarul deținutului politic Călin Georgescu? Câte asemenea încălcări ale drepturilor fundamentale și ale exigențelor unui act de justiție trebuie să mai tolerăm?”, a transmis ea.
Ea a adăugat că a semnalat probleme similare încă de la percheziții. Potrivit ei, fotografii, informații și date personale ar fi ajuns atunci în presă aproape în timp real.
Despre presupusele dispozitive de supraveghere din locuință, ea a spus: „În privința presupuselor dispozitive de supraveghere din locuința noastră, camerele video de monitorizare a familiei noastre cu doi copii minori, există întrebări legitime privind temeiul legal, autorizarea și modalitatea de punere în executare a acestor măsuri. Nu au fost prezentate date sau probe care să justifice încălcarea dreptului fundamental la viață privată și de familie”.
Notă: Acest articol a fost realizat cu ajutorul inteligenței artificiale (AI), pe baza unor informații din surse publice.